Hrana este necesara pentru a supravietui, dar si evitarea durerii este una dintre grijile noastre de zi cu zi.
Un nou studiu, momentan realizat cu ajutorul soarecilor, a demonstrat ca senzatia de foame activeaza o cale neuronala ce inhiba perceptia si raspunsul la durerea cronica. in urma acestui rezultat, specialistii iau in calcul noi metode pentru tratarea durerii, conform sciencedaily.com.
Cu toate ca nimanui nu-i place durerea, fara ea nu am fi capabili sa ne protejam. De exemplu, in lipsa durerii am lasa mana pe o soba fierbinte sau am face baie cu apa prea fierbinte. Exista si durerea de lunga durata, ce apare in urma inflamatiilor sau a ranilor. Aceasta este mai costisitoare si ne poate impiedica sa ne urmam rutina zilnica sau sa ne indeplinim sarcinile. Acest tip de durere poate cauza letargie (stare patologica caracterizata prin somn adanc, de lunga durata, si prin diminuarea functiilor vitale), care poate duce la deces.
Conform cercetarorilor neurologi ai Universitatii din Pennsylvania, creierul poate suprima durerea cronica atunci cand un animal este flamand pentru a fi capabil sa caute hrana. Ei au identificat 300 de celule ale creierului responsabile de capacitatea de a acorda prioritate senzatiei de foame, nu durerii acute. Acesti neuroni ar putea fi tintiti cu succes pentru noi terapii contra durerii.
”In neurostiinta este foarte simplu sa studiezi comportamente separate. Laboratorul meu studiaza infometarea si incercam sa gasim neuronii care provoaca foamea, sa-i controlam si sa le monitorizam activitatea. Totusi, in viata reala lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Oamenii nu sunt in astfel de situatii izolate in care sa le fie doar foame. Aceasta cercetare vrea sa vada cum un animal integreaza nevoi multiple pentru a ajunge la un rapsuns comportamental optim. Nu ne-am asteptat ca foamea sa influenteze atat de mult durerea, dar cand am fost martorii acestui comportament totul a capatat sens. Nu conteaza daca un animal este ranit, el va fi capabil sa treaca peste durerea fizica pentru a gasi hrana.”, spune J. Nicholas Betley, profesor de biologie la Penn's School of Arts and Sciences.
Ce parte a creierului proceseaza legatura dintre foame si durere?
Bentley s-a concentrat asupra studierii senzatiei de foame, in special asupra modului in care aceasta poate modifica perceptia. Cercetatorii au observat ca soarecii care nu au mancat timp de 24 de ore au raspuns fie la durerea acuta, fie la cea inflamatorie pe termen lung, care stimuleaza circuitele neuronale din creier. Soarecii au raspuns la sursele durerii acute, dar au fost mai putin receptivi la durerile inflamatorii decat cei hraniti. Comportamentul lor a fost similar cu cel al soarecilor carora li se administrase analgezic. In plus, soarecii flamanzi nu au evitat locul in care au fost expusi la durerea inflamatorie, pe cand cei hraniti l-au evitat.
Pentru a raspunde la intrebare, cercetatorii si-au continuat experimentul pe neuronii AgRP. Cand sunt activati, ei dau senzatia de foame si ne determina sa mancam, iar cand nu exista hrana acestia limiteaza numarul de calorii pe care le ardem pentru a economisi energia. Astfel au descoperit ca durerea cronica s-a diminuat, iar cea acuta nu s-a modificat. Mai mult, au stimulat mai multe subpopulatii de neuroni AgRP si au descoperit ca exista cateva sute de astfel de neuroni care se proiecteaza la nucleul parabrahial si care pot suprima semnificativ durerea inflamatorie.
”A fost surprinzator, durerea inflamatorie a fost suprimata aproape complet. Lucrul cu adevarat interesant este ca exista miliarde de neuroni in creierul uman, iar acest comportament specific este mediat de numai 300 de neuroni cu aproximatie”, spune Betley.
Experimentele ulterioare au evidentiat neurotransmitatorul, o molecula numita NPY, responsabila de blocarea selectiva a raspunsurilor durerii inflamatorii. Astfel, receptorii blocati au inversat efectele infometarii si durerea a revenit.
Cercetatorii sustin ca acest studiu poate duce la noi metode de a ameliora durerea cronica ce persista dupa leziuni. In prezent, se folosesc analgezice opioide pentru a fi tratata.
”Nu ne propunem sa oprim durerea complet, dar ar fi bine ca, pe viitor, sa putem tinti doar durerea inflamatorie”, spune Alhadeff.
Lucrarea va fi publicata in revista Cell, iar Betley si Alhadeff au colaborat cu Zhenwei Su, Elen Hernandez, Michelle L. Klima si Sophie Z. Phillips de la Penn Arts and Sciences; Ruby A. Holland si Bart C. De Jonghe de la Penn's School of Nursing; si Caiying Guo si Adam W. Hantman de la Institutul Medical Howard Hughes.
Daca acest studiu s-a bazat pe lipsa hranei, altul arata ca exista anumite alimente care pot reduce durerea.
