Fren lingual restrictiv scurt sau anchiloglosia

Ce este frenul lingual restrictiv?

Frenul lingual este o plica mucoasa care face legătură între limba și planșeul sublingual; toți oamenii au acest fren, el fiind important în mișcările limbii.

În populația generala 4-11% din oameni se nasc cu frenul lingual scurt, afecțiune numită anchiloglosie sau fren lingual restrictiv.

Frenul lingual restrictiv este o afecțiune genetică (poate apărea la mai mulți membri ai familiei) și pare a avea o mai mare frecvență la băieți.

Această afecțiune la nou-născuți determină dificultate în alăptare, bebelușul nu se poate atașa corect la sânul mamei sau nu poate rămâne atașat pentru o hrănire completă, fiind neliniștit, agitatat (pare flămând), alăptarea durează mult, este balonat (înghite frecvent aer); atașarea incorectă la sân poate provoca frecvent mastită (inflamație a sânului) și ragarde (sfârcuri dureroase și fisuri sângerânde din cauza faptului că nu poate suge ci mai mult mestecă mamelonul).

La nou-născuți afecțiunea se poate diagnostica la naștere de către medicul neonatolog, de medicina de familie, ORL, pediatru, asistentă sau un specialist în alăptare.

Care sunt complicațiile frenului lingual restrictiv

Complicațiile sunt direct proporționale cu gravitatea restricției frenului și a limbii; în restricțiile ușoare și moderate (frecvent nediagnosticate) sunt pacienți care se adaptează și odată cu înaintarea în vârstă frenul devine mai mobil și elastic.

În ce constă tratamentul frenului lingual restrictiv

Tratamentul este chirurgical (frenotomia), procedura fiind una simplă și care constă în rezecția frenului restrictiv cu foarfeca, bisturiul, laser sau radio sau electrocauterul în funcție de preferința medicului. Se face în anestezie locală (la nou-născuți se practică și fară anestezie, deoarece au foarte puține fibre nervoase și nu este dureros) sau în anestezie generala la copii mai mari sau la adulții necomplianți sau dacă se practică și frenuloplastia (o procedură mai complexă care necesită rezecție mai extinsă și sutura plăgii tăiate).

Complicațiile procedurii sunt minime (sângerare ușoară) și rare (hemoragie, infecție, lezarea mușchiului sau a glandelor salivare în cazul rezecțiilor extinse); în cazul nou-născuților, aceștia pot fi alăptați imediat post-incizie. Post frenotomie se pot recomanda exerciții de mobilitate și funcționalitate a limbii, care totodată previn și reatasarea cicatricială a limbii.