Un studiu al fragmentelor ADN care circula in sange sugereaza ca microbii care traiesc in corpul uman sunt mult mai diferiti decat se credea anterior. De fapt, 99% din acel ADN nu a mai fost vazut pana acum, spun cercetatorii de la Stanford.
"Am descoperit lucruri legate de virusuri care sunt cunoscute, am gasit lucruri divergente si lucruri complet noi', a spus Stephen Quake, profesor de bioinginerie si fizica aplicata, membru al Stanford Bio-X si autorul principal al lucrarii.
Cautarea unei metode care sa detecteze respingerea transplantului
Studiul a fost inspirat de o observatie de laborator realizata in timp ce se cautau metode neinvazive de a anticipa daca sistemul imunitar al pacientului cu transplant va recunoaste noul organ ca fiind strain si il va ataca, un fenomen cunoscut ca respingere. In mod obisnuit, este nevoie de o biopsie de tesut pentru a detecta respingerea.
Membrii laboratorului si-au dat seama ca exista o metoda mai buna. In mod teoretic, ei ar putea sa detecteze respingerea prin luarea de probe de sange si examinarea ADN-ului fara celule si a fragmentelor de ADN care circula liber in plasma sanguina. In afara de fragmentele ADN-ului unui pacient, probele contin fragmente din ADN-ul donatorului de organe, precum si bacteriile, virusurile si microbii care formeaza microbiomul unei persoane.
Pe parcursul mai multor studii, primul a fost publicat in 2013, au fost colectate probe de la 156 de pacienti cu transplant de inima, plamani si maduva osoasa, si de la 32 de femei insarcinate. (Sarcina, ca si medicamentele imunosupresoare luate de pacientii cu transplant, modifica, de asemenea, sistemul imunitar, desi in moduri mai complicate si mai putin intelese.)
Rezultatele acestor studii anterioare au sugerat ca exista modificari identificabile ale microbiomului la persoanele cu sisteme imunitare compromise si ca testele pozitive pentru ADN-ul donatorului de organe au fost un semn de respingere.
Ceva mai ciudat
Dintre toate fragmentele de ADN ne-umane, pe care echipa de cercetare le-a adunat, 99% dintre acestea nu s-au potrivit cu nimic din bazele genetice existente pe care cercetatorii le-au examinat.
"Marea majoritate" a apartinut unui grup numit proteobacteria, care include, printre multe alte specii, agenti patogeni cum ar fi E. coli si Salmonella. Virusurile anterior neidentificate din familia torque teno care, in general, nu au fost asociate cu boala, dar care se gasesc adesea la pacientii imunocompromisi, au constituit cel mai mare grup de virusuri.
"Am dublat numarul de virusuri cunoscute din acea familie prin aceasta lucrare", a spus Quake. Poate cel mai important, au gasit un nou grup de virusuri torque teno. Printre virusurile cunoscute de torque teno, un grup infecteaza oamenii, iar altul infecteaza animalele, dar multe dintre acestea nu se potrivesc in nici un grup. "Am gasit acum o clasa noua care infecteaza oamenii, care este mai aproape de clasa celor care infecteaza animale decat de cele cunoscute anterior, deci destul de divergente pe scara evolutiva", a spus Quake.
O descoperire surprinzatoare?
Cercetatorii tind sa studieze microbiomul intr-o singura parte a corpului, cum ar fi intestinul sau pielea. Probele de sange, dimpotriva, "merg in profunzime peste tot, in acelasi timp".
Pe de alta parte, cercetatorii isi concentreaza adesea atentia asupra microbilor de care sunt interesati. Exista probabil unele lucruri interesante, dar nu sunt relevante pentru experimentul pe care oamenii doresc sa-l faca in acel moment.
Prin examinarea probelor de sange intr-o maniera impartiala, a spus Quake, au aparut noile rezultate si o noua apreciere a gradului de diversitate al microbiomului uman.
"Exista tot felul de virusuri care vin de la alte specii la oameni, iar ceea ce visam noi sa realizam este descoperirea de noi virusuri care ar putea deveni in cele din urma pandemii umane," a spus Quake. Intelegerea a ceea ce sunt aceste virusuri ar putea ajuta medicii sa gestioneze si sa urmareasca focarele
