Mecanica neuronala a motivatiei: cum decide creierul sa faca un efort

De la decizia de a te ridica din pat dimineata pana la a alege sa opresti televizorul si sa te culci seara, mintea analizeaza costurile si beneficiile fiecarei alegeri pe care o faci. Un nou studiu descrie modul in care creierul face astfel de decizii, calculand daca merita sa depui efort in schimbul unor recompense potentiale.
Studiul, realizat de psihologi de la Universitatea Emory, a fost publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)
''Am aratat ca cortexul prefrontal ventromedial al creierului, despre care nu se credea anterior ca are un rol cheie in alegerile bazate pe efort, pare sa fie implicat puternic in formarea asteptarilor care stau la baza acestor alegeri ", spune psihologul Emory, Michael Treadway, autor principal al studiului.
Laboratorul se concentreaza pe intelegerea mecanismelor moleculare ale simptomelor psihiatrice legate de starea de spirit, de anxietate si de luarea deciziilor.
Intelegerea modului in care creierul functioneaza normal atunci cand decide sa depuna efort ofera o modalitate de a identifica ce se petrece in tulburarile in care motivatia este redusa, cum ar fi depresia si schizofrenia.
In studiile anterioare s-a observat ca trei regiuni ale creierului sunt implicate in luarea deciziilor; cortexul cingular anterior dorsal (dACC), insula anterioara (aI) si cortexul prefrontal ventromedial (vmPFC). Studiile au aratat ca vmPFC este esential pentru calcularea valorii subiective in timpul luarii deciziilor de probabilitate. Dar, dovezile anterioare au sugerat de asemenea ca atunci cand vine vorba de decizii privind efortul depus, acele estimari cu valoare subiectiva nu au fost calculate de vmPFC, ci de celelalte doua regiuni ale creierului.
O limitare a studiilor anterioare privind alegerile bazate pe efort a fost ca s-au prezentat simultan costurile si beneficiile unei alegeri subiectilor experimentali.
"In lumea reala, totusi, de obicei, trebuie sa luam decizii bazate pe informatii incomplete", spune Amanda Arulpragasam.
Arulpragasam a proiectat un studiu care a permis cercetatorilor sa modeleze calcule neuronale distincte pentru efort si recompensa. Subiectii au fost supusi imagisticii prin rezonanta magnetica functionala (fMRI) in timp ce indeplineau o sarcina de luare a deciziilor bazata pe efort, unde costurile efortului si recompensele alegerii au fost prezentate separat in timp.
Subiectii puteau alege sa nu depuna eforturi si sa primeasca 1 dolar sau sa faca un anumit nivel de efort fizic in schimbul unor recompense monetare de diferite marimi, pana la 5,73 dolari.
Proiectul experimental a permis cercetatorilor sa analizeze separat efectele alegerilor recente asupra formarii asteptarilor privind deciziile viitoare.
Rezultatele au aratat rolul clar al vmPFC in codificarea unei recompense anticipate inainte ca toate informatiile sa fi fost dezvaluite. Datele au sugerat, de asemenea, ca DACC si aI sunt implicate in codificarea diferentei dintre ceea ce asteptau participantii si ceea ce au obtinut, mai degraba decat codificarea costului efortului.
"Unii cercetatori au argumentat ca deciziile privind efortul au un circuit neural diferit de deciziile privind probabilitatea si riscul. Am aratat ca toate cele trei regiuni ale creierului intra in joc, intr-un mod diferit decat era cunoscut anterior," spune Treadway.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Cum se modifica sensibilitatea emotionala pe parcursul vietii?
De ce devenim mai pozitivi pe masura ce imbatranim? De ce adolescentii sunt atat de sensibili la lucrurile negative? Acestea sunt intrebarile la care oamenii de stiinta au incercat sa raspunda printr-un nou studiu revolutionar, analizand modul in care oamenii de toate varstele detecteaza semnale...

Copiii supusi abuzurilor au un risc mai mare de a se sinucide la maturitate
Copiii care s-au confruntat cu abuzuri fizice, sexuale, emotionale, sau care au fost neglijati au un risc de doua ori mai mare de a se sinucide cand ajung la maturitate, potrivit unui nou studiu condus de specialisti, conform sciencedaily.com. Oamenii de stiinta au analizat 68 de studii condu...

Pierderea auzului creste riscul depresiei?
Specialistii au descoperit, printr-un nou studiu, ca pierderea auzului in randul varstnicilor este asociata cu multe simptome ale depresiei. De asemenea, sugereaza ca majoritatea nici nu incearca sa se trateze, acesta fiind un mod eficient de a preveni depresia, potrivit sciencedaily.com. Studiu...