Mutațiile de novo: ce sunt și cum apar

05 Februarie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Ilustrare concept mutatie genetica de novo ca modificare secventa ADN.

Ce sunt mutațiile de novo?

O mutație genetică reprezintă o modificare permanentă a secvenței ADN care constituie o genă. Multe astfel de mutații sunt ereditare, adică sunt transmise de la părinte la copil. Altele intră însă în categoria a ceea ce numim mutații genetice „de novo”.

Mutațiile de novo reprezintă modificări permanente ale secvenței ADN care apar pentru prima dată într-o familie. Spre deosebire de mutațiile ereditare, care sunt transmise de la părinți la copii, mutațiile de novo nu sunt prezente în ADN-ul niciunuia dintre părinți. Termenul „de novo” provine din latina și înseamnă „din nou” sau „de la început”, sugerând natura nouă a acestor modificări genetice.

În anumite cazuri, mutația apare în ovulul sau spermatozoidul unui părinte, dar nu este prezentă în celelalte celule ale acestuia. În alte situații, apare imediat după fertilizarea ovulului. Deseori, este imposibil de stabilit exact momentul apariției unei variante de novo. Pe măsură ce ovulul fertilizat se divide, fiecare celulă rezultată din embrion va conține varianta respectivă. Variantele de novo explică apariția unor tulburări genetice la copii care au modificarea în toate celulele corpului, chiar dacă părinții nu o prezintă și nu există antecedente familiale ale afecțiunii.

Testarea genetică la MedLife poate ajuta la diferențierea mutațiilor moștenite de cele de novo.

Cum apar mutațiile de novo

Mutațiile de novo apar cel mai des prin erori în copierea ADN-ului.  Procesul de replicare are loc de fiecare dată când o celulă se divide. Deși sistemele de control sunt eficiente, unele greșeli persistă.

Printre mecanismele cunoscute se numără:

  • erori spontane în replicarea ADN-ului;
  • funcționarea incompletă a mecanismelor de reparare;
  • expuneri la factori fizici sau chimici cu potențial mutagen.

Momentul apariției mutațiilor

  • Mutații germinale: Acestea apar înainte de fertilizare, în celulele reproductive. Copilul va purta mutația în întregul organism. Dacă gena afectată controlează procese importante, pot apărea boli genetice dominante, chiar în lipsa istoricului familial.
  • Mutații apărute după fertilizare: Unele mutații apar după primele diviziuni ale embrionului. Rezultatul poartă numele de mozaicism genetic. Doar o parte dintre celule conțin modificarea, iar severitatea manifestărilor variază de la un individ la altul.
  • Mutații somatice: Acestea apar mai târziu în viață, în celulele corpului. Nu se transmit urmașilor și se asociază frecvent cu afecțiuni oncologice. Ele nu definesc mutațiile de novo ereditare, dar completează tabloul general al modificărilor genetice.

Mutațiile de novo și influența vârstei părinților

Studiile recente arată că numărul mutațiilor de novo este influențat de vârsta paternă. Fiecare an în plus la vârsta tatălui la concepție adaugă în medie aproximativ două mutații noi în copil, ceea ce crește riscul tulburărilor genetice dominante. Aceasta se explică în principal prin numărul mare de diviziuni celulare în spermatogonii bărbaților, de la pubertate și pe tot parcursul vieții.

Deși rata mutațiilor provenite de la mamă este de aproximativ patru ori mai mică decât cea a tatălui, vârsta maternă are și ea un impact. Deoarece femeile se nasc cu un număr finit de ovocite, mutațiile materne nu apar din erori de diviziune, ci din acumularea treptată a leziunilor în ADN pe parcursul anilor.

Transmiterea mutațiilor de novo

Transmiterea depinde de tipul celulelor afectate. Dacă mutația se află în celulele germinale ale copilului, aceasta se poate transmite generației următoare. Dacă apare doar în celulele somatice, nu se transmite. Consilierea genetică clarifică aceste aspecte pentru fiecare familie, pe baza datelor disponibile. La MedLife găsești medici buni, care îți pot răspunde la toate întrebările legate de mutațiile de novo și posibilitatea transmiterii acestora.

Om de stiinta studiind genomul

Mutațiile de novo și impactul asupra sănătății

Mutațiile de novo contribuie la apariția multor boli genetice, însă mecanismele prin care ele influențează manifestările clinice nu sunt încă prea bine înțelese. De exemplu, tulburările de spectru autist au fost asociate cu mutații de novo în gene precum ADNP, identificate prin secvențierea ADN-ului sanguin și studii de exom întreg. Totuși, nu se știe cum aceste mutații explică variabilitatea clinică extremă a autismului, informație crucială pentru diagnostic și management.

Mutațiile de novo reprezintă forme rare de variație genetică, supuse unei selecții evolutive mai puțin stricte și, în medie, mai dăunătoare decât variantele moștenite, ceea ce le face candidați importanți pentru bolile genetice sporadice. Numeroase tulburări genetice apar sporadic din mutații germinale de novo, cum ar fi schizofrenia, sindroame congenitale (sindromul Down, Kabuki, CHARGE), tulburări musculo-scheletice și endocrine, precum și anumite tipuri de cancer. Alte afecțiuni, precum boala Charcot-Marie-Tooth, distrofia musculară Duchenne sau neurofibromatoza 1, sunt de asemenea legate de mutații de novo.

Mutațiile de novo ne arată cât de dinamic și imprevizibil este ADN-ul uman. Ele sunt „surprize” genetice care pot fi neutre, benefice sau, uneori, cauze ale unor boli rare. Înțelegerea mecanismelor prin care apar ne ajută nu doar să explicăm cazurile sporadice de afecțiuni genetice, ci și să îmbunătățim consilierea genetică, diagnosticul precoce și strategiile de prevenție.

Întrebări frecvente despre mutațiile de novo

Care este diferența dintre mutațiile moștenite și cele de novo?

Mutațiile moștenite sunt transmise de la unul sau ambii părinți și sunt prezente în ADN-ul lor. Mutațiile de novo apar spontan și nu există antecedente familiale.

Toate mutațiile de novo cauzează boli?

Nu. În timp ce o mutație de novo rară poate cauza direct o boală, variantele comune pot interacționa între ele sau cu factorii de mediu pentru a crește sau a scădea riscul de a dezvolta anumite afecțiuni.

Ce factori cresc riscul de mutații de novo?

Riscul de apariție a mutațiilor de novo crește odată cu vârsta părinților, în special a tatălui, din cauza diviziunilor repetate ale celulelor germinale. De asemenea, expunerea la radiații, substanțe chimice mutagene sau medicamente poate favoriza apariția acestor mutații. 

Mutațiile de novo pot fi moștenite de copii?

Da, dacă mutația de novo apare în celulele germinale (spermatozoizi sau ovule), aceasta poate fi transmisă descendenților și poate deveni o mutație ereditară în familia respectivă. Dacă apare doar în celulele somatice, afectează individul și nu se transmite mai departe.

Bibliografie

  1. Mohiuddin, Mohiuddin, et al. „De Novo Mutations, Genetic Mosaicism and Human Disease”, Frontiers in Genetics, vol. 13, 26 Sept. 2022, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9550265/, https://doi.org/10.3389/fgene.2022.983668.
  2. „NCI Dictionary of Cancer Terms”, National Cancer Institute, 2026, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/de-novo-mutation.
  3. „What Is a Gene Variant and How Do Variants Occur?”, MedlinePlus, 2021, medlineplus.gov/genetics/understanding/mutationsanddisorders/genemutation/.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării