Nivelul de inteligenta, al doilea factor de risc in declansarea bolilor de inima

Nivelul de inteligenta este al doilea factor, dupa fumat, care poate prevesti aparitia unei boli de inima. Cercetatorii de la Britain Medical Research Council au descoperit ca nivelul scazut de inteligenta poate fi asociat cu o rata mai ridicata a bolilor de inima, precizeaza Reuters. Bolile de inima sunt principala cauza a mortalitatii in Europa, Statele Unite si tarile puternic industrializate.

Conform unui raport emis de Organizatia Mondiala a Sanatatii, bolile cardiovasculare si diabetul sunt responsabile pentru 32% din decesele survenite in lume, in anul 2005.

Este binecunoscut faptul ca oamenii cu o educatie precara si venituri scazute se confrunta cu riscuri mai mari de imbolnavire. Studiile efectuate pana in prezent au identificat mai multe cauze care duc la aceasta situatie, precum accesul limitat la sistemul de sanatate, conditiile precare de viata, stresul cronic sau fumatul.

Cercetarea efectuata de Britain Medical Research Council a analizat datele colectate de la un numar de 1.145 de femei si barbati cu varsta de aproximativ 55 de ani, pe care i-a urmarit timp de 20 de ani. Rezultatele au aratat ca primii cinci factori de risc in declansarea bolilor de inima sunt fumatul, nivelul de inteligenta, venitul redus, hipertensiunea arteriala si activitatea fizica insuficienta.

Cercetatorii coordonati de David Batty, de la Britain Medical Research Council si Social and Public Health Science Unit, din Glasgow, Scotia, au concluzionat ca exista un numar de mecanisme plauzibile care pot explica felul in care IQ-ul influenteaza declansarea bolilor de inima. Acestea tin in special de modul de abordare a unui comportament sanatos.

Persoanele care au ignorat sau nu au inteles care sunt riscurile fumatului sau beneficiile unei diete adecvate si ale exercitiilor fizice pentru sanatatea inimii prezinta un risc mai mare de imbolnavire, se arata in studiul publicat de European Journal of Cardiovascular Prevention.

Ioanna Tzoulaki, lector specialist in epidemiologie la Imperial College din Londra, este de parere ca rezultatele studiului pot avea un impact major asupra politicilor de sanatate publica. Campaniile de sanatate publica ar trebui sa se concentreze pe factorii care pot influenta nivelul IQ-ului inca din prima parte a vietii si pe combaterea inegalitatilor sociale, a spus ea.