Cel mai adesea, oamenii isi proiecteaza propria intelegere a factorilor declansatori de stres, precum si modul propriu de a reactiona in conditii de stres asupra colegilor, aceasta fiind cauza principala a aparitiei tensiunilor sociale, a lipsei de empatie si a comunicarii deficitare la locul de munca.
Noile constatari asupra abilitatii de a interpreta nivelul de stres al celor din jur au fost publicate recent in revista de specialitate "The Journal of Experimental Social Psychology", noteaza aftau.org.
"Acesta este primul studiu ce subliniaza ca propria noastra dispozitie psihologica determina modul in care judecam raspunsul celor din jur la stres ca fiind pozitiv sau negativ," a declarat Prof. Sharon Toker de la Universitatea din Tel Aviv, autoarea principala a studiului.
Partea pozitiva si partea negativa a stresului
"Cercetarea noastra informeaza managerii cu privire la capacitatea angajatilor de a prelua diferite sarcini de lucru. De asemenea, ofera informatii pretioase cu privire la relatiile pe care le avem cu cei apropiati. Spre exemplu, persoanele care au tendinta sa vada stresul ca pe o sursa de motivatie pot pierde usor din vedere daca ceilalti sunt coplesiti de stres (o conditie intitulata in literatura de specialitate ca "sindromul burnout" sau "sindromul epuizarii profesionale")," adauga autoarea studiului.
Experimentele efectuate de cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv arata ca mentalitatea fiecarui individ cu privire la stres determina modul in care acesta este capabil sa perceapa starea de sanatate a colegilor de munca, productivitatea muncii fiecaruia si gradul de epuizare.
"Daca un manager este de parere ca un angajat nu sufera de stres, acesta va fi mai dispus sa considere angajatul ca fiind demn de a primi o promovare. In cazul in care managerul este de parere ca stresul este un indiciu al autonomiei si independentei angajatilor la locul de munca, atunci acesta va fi mai putin dispus sa ofere sprijin in cazul in care angajatii il solicita," conform raportului autorilor.
Pentru a ajunge la aceste constatari, Prof. Toker si colegii sai au recrutat 377 de angajati americani care au fost rugati sa completeze un chestionar online pe tema stresului la locul de munca.
Participantii au citit o descriere a unui angajat fictiv, Ben, care lucreaza peste program, detine o functie de management si are o multime de responsabilitati.
Voluntarii au fost rugati sa isi autoevalueze nivelul de epuizare si sa completeze apoi un chestionar cu intrebari privind nivelul de stres perceput de Ben.
"Cu cat participantii au vazut stresul ca fiind o sursa de motivatie profesionala, cu atat perceptia lor asupra nivelului de stres si epuizare resimtit de Ben a fost mai scazuta, acesta fiind evaluat ca demn de a primi o promovare," declara Prof. Toker.
O schimbare de perspectiva cu privire la stres
De asemenea, cercetatorii au vrut sa vada daca pot influenta perceptia voluntarilor asupra nivelului de stres si, prin urmare, modul in care evalueaza starea de sanatate si dispozitia psihologica a celorlalti.
Oamenii de stiinta au condus o serie de experimente la care au participat 600 de angajati pentru a determina daca mentalitatea cu privire la stres poate fi schimbata si cultivata.
Cercetatorii au repartizat in mod aleatoriu participantii in doua grupuri si au sugerat acestora sa se gandeasca la stres fie in termeni pozitivi, fie in termeni negativi, pentru a descrie experientele stresante prin care au trecut.
Ulterior, acestia au fost rugati sa citeasca o descriere a responsabilitatilor de munca ale angajatului fictiv Ben si sa ii evalueze gradul de epuizare, nivelul de productivitate si simptomele psihosomatice.
De asemenea, participantii au fost intrebati daca Ben merita o promovare si daca ar fi dispusi sa il ajute cu responsabilitatile de munca.
"Participantii la studiu care au fost instruiti sa se gandeasca la stres in termeni pozitivi au evaluat angajatul fictiv ca fiind mai putin stresat si, prin urmare, au fost dispusi sa il recomande pentru promovare. De asemenea, acestia au fost mai putin dispusi sa ii ofere ajutor la nevoie. In schimb, participantii care au fost instruiti sa se gandeasca la stres in termeni negativi, au evaluat angajatul fictiv ca suferind de epuizare profesionala si fiind mai putin calificat pentru a primi o promovare," declara Prof. Daniel Heller, unul dintre autorii studiului.
"Prin urmare, dispozitia noastra psihologica si intelegerea pe care o avem cu privire la stres ne afecteaza judecata si perceptia nivelului de stres al celor din jur," conchid autorii studiului.
