Viața Alinei Negru, o doamnă în vârstă de 45 de ani care s-a chinuit încă din adolescență cu scolioza, a fost îmbunătățită radical grație unei tehnologii de ultimă generație. Este vorba despre sistemul robotic Brainlab Loop-X & Cirq, disponibil doar la Spitalul MedLife Humanitas Cluj Napoca. Schimbarea în bine a fost posibilă însă datorită unei intervenții extrem de complicate la care au participat două echipe medicale coordonate de medicul Tiberiu Maior de la aceeași unitate sanitară.
Alina a fost diagnosticată cu scolioză în adolescență. La 20 de ani, curbura coloanei vertebrale ajunsese deja la un unghi Cobb de 50 de grade. A primit indicația de operație încă de atunci, însă, neavând dureri sau alte simptome supărătoare pe care să le poată asocia cu scolioza, a ținut-o sub control prin kinetoterapie și fizioterapie.
Timp de 11 ani, nici nu a fost nevoie de altceva. Însă în 2010, când era însărcinată cu fiul ei, a început chinul. „Aveam dureri puternice în zona lombară în special. Nici după ce am născut nu mi-a fost ușor, mai ales când plângea copilul noaptea și eu nu mă puteam duce să-l iau în brațe și să-l alin“, își amintește Alina.
Treptat, durerile s-au agravat, iar în ultimii ani viața sa a devenit un chin. Dacă mergea 200 de metri trebuia să ia o pauză din cauza durerilor crunte. În plus, deja nu mai putea să doarmă noaptea; devenise un chin să se întoarcă de pe-o parte pe alta și avea somnul întrerupt, iar dimineața era obosită. În vara anului trecut, durerea a început să coboare pe piciorul stâng: „Simțeam ca un curent alternativ care-mi trecea prin picior și până-n degete. Ulterior, s-a transformat în dureri puternice“, spune Alina.
Scolioza nu a fost singura problemă de sănătate a pacientei noastre. După vârsta de 20 de ani, a început să sufere de migrene. A consultat mai mulți medici, însă toți dădeau vina pe fluctuațiile hormonale, așa că abordarea a fost mai mult pe parte endocrinologică, povestește Alina. În ciuda tratamentelor, frecvența migrenelor creștea, iar în ultimii ani avea și trei episoade pe lună.
Cauza a fost elucidată de-abia cu cinci ani în urmă. De fapt, migrenele erau cauzate de scolioza accentuată, iar examenul clinic și investigațiile imagistice au indicat o malformație congenitală numită Arnold-Chiari.
În cazul acestei malformații, o bucată de țesut din baza creierului „migrează“ în canalul spinal cervical. Mai exact, cutia craniană exercită o presiune asupra creierului pe care-l împinge către coloana vertebrală. În multe cazuri, malformația Chiari este asociată cu scolioza.
Din momentul în care a primit diagnosticul, Alina a început să se documenteze. În căutarea unui specialist care să-i trateze boala, a ajuns în Germania. Acolo, i s-a confirmat diagnosticul și i s-a propus o intervenție chirurgicală pentru scolioză, însă ar fi trebuit să se opereze înainte ca să scape de compresia cerebrală cauzată de malformația Chiari. Echipa din Germania care urma să o opereze pe coloană era alcătuită din medici ortopezi, iar malformația necesita o intervenție de neurochirurgie pe care ei nu puteau să o efectueze.
Prin urmare, a trimis rezultatele investigațiilor imagistice și în Turcia, însă și acolo i s-a propus o abordare similară.
Uneori, soluția unei probleme este chiar în fața noastră. A fost și cazul Alinei care s-a gândit să se intereseze de un specialist și în România. Surpriza ei a fost cu atât mai mare cu cât medicul de care avea nevoie era chiar în orașul ei: Cluj Napoca.
Este vorba despre dr. Tiberiu Maior, medic primar neurochirurg la Spitalul MedLife Humanitas, care, la rândul lui, i-a propus o abordare similară cu aceea a medicilor din străinătate.
Mai mult, dr. Maior i-a explicat că intervenția de decompresie pentru malformația Chiari se poate realiza tot în Spitalul Humanitas. Acest lucru era posibil fiindcă, la scurt timp de la consultație, în spital urma să fie adusă suita robotică Brainlab Loop X & Cirq, care promitea o experiență chirurgicală net superioară, cu rezultate excelente și multiple alte beneficii pentru pacientă.
Discuția cu dr. Maior a determinat-o să își regândească planurile: „A fost chimie între medic și pacient, a contat enorm faptul că dumnealui și-a acordat tot timpul să-mi explice complexitatea cazului meu, încă de la prima consultație. Mi-am dat seama că eu rezonez cu domnul doctor, iar prin tehnologiile de ultimă generație implementate de MedLife, am și șansa să fac o operație pe care înainte aș fi putut să o fac doar în străinătate. Plus că aici am familia aproape - și asta a contat mult când am decis să rămânem acasă, la Cluj“.
Astfel, în mai 2022, echipa dr. Tiberiu Maior a realizat prima intervenție, de decompresie în zona cervicală. „Practic, intervenția a constat într-o incizie la nivel cervical, pe unde dr. Maior a reușit să facă loc creierului, astfel încât să nu mai preseze pe coloana vertebrală. Pentru asta, medicii au rezecat o jumătate din vertebra C1. Operația s-a efectuat sub neuromonitorizare, iar recuperarea a fost una ușoară. Am stat în spital de luni până joi, iar în ziua a noua după intervenție puteam deja să lucrez. Simptomele s-au îmbunătățit imediat: deja după prima lună de la operație m-am dus la control și m-a întrebat domnul doctor dacă am mai avut migrene și i-am răspuns: «Care migrene?»“, povestește Alina.
Pasul chirurgical următor și final era și cel mai așteptat de Alina care nu mai putea îndura suferința cauzată de scolioză. Astfel, la scurt timp după instalarea sistemului robotic BrainLab în cadrul Spitalului MedLife Humanitas, a avut loc intervenția pentru scolioză, pe 21 noiembrie 2023.
„La ora 8 și jumătate dimineața, am fost pregătită pentru operație, apoi timp de 14 ore, am fost sedată, monitorizată, iar echipele de medici s-au rotit, și-au dat concursul să-mi îndrepte coloana și să îndepărteze fragmentele de os care, de-a lungul timpului, s-au depus pe curbură“, spune Alina.
Din cele 14 ore, prima parte a acestui timp a fost dedicată pregătirii sistemului de imagistică robotică mobilă și de chirurgie robotică BrainLab Loop X & Cirq.
Două echipe chirurgicale, alcătuite din patru chirurgi, dintre care unul din Germania, au efectuat intervenția, care, potrivit medicului Tiberiu Maior, a cuprins două etape: una extrem de modernă, cu tehnologie de ultimă oră, una clasică, convențională.
Pe scurt, intervenția pentru scolioză constă în îndreptarea coloanei vertebrale folosind o schelă metalică. Se introduc în zona curburii câte două șuruburi în fiecare vertebră, după care șuruburile se interconectează cu două bare. Cu ajutorul acestor bare, apoi, se aliniază coloana.
„Compunerea acelui exoschelet se făcea, tradițional, cu ajutorul unui aparat de radiologie portabil, iar noi, echipa chirurgicală, lucram cu șorțuri de plumb. Practic, introducerea șuruburilor în coloană se făcea sub controlul unui aparat de radiologie portabil. Acest aparat iradiază întreaga echipă, chiar dacă folosim șorțurile de plumb. În plus, echipamentul de radioprotecție cântărește 26-27 de kilograme, e ca și cum ai sta cu o armură de plumb pe tine. Or, asta era epuizant - erau intervenții chirurgicale în care trebuia să te duci la sală, să ai o condiție fizică foarte bună. Acum, cu aceste sisteme moderne, noi nu mai folosim absolut deloc echipamente de radiologie portabile. Este o cu totul altă filosofie, iar tehnologia robotică permite o precizie foarte mare. Noi, chirurgii, suntem chiar entuziasmați de aceste progrese tehnologice“, spune neurochirurgul.
Cealaltă etapă despre care menționa dr. Maior a presupus cel mai mult efort din partea echipei chirurgicale. „Scolioza în acest caz avea curburi foarte mari, iar o astfel de intervenție se realizează, de regulă, în adolescență. În cazul pacientei noastre de 45 de ani, în timp, zona cea mai deformată s-a osificat. Coloana vertebrală era transformată, practic, într-o piatră pe zona de curbură.“
De aceea, chirurgii au avut nevoie de daltă și de ciocan și, ca într-un atelier de sculptură, au reușit să segmenteze blocul osos pentru a-l putea îndrepta.
Rezultatul intervenției a fost spectaculos: de la două curburi, dintre care una cu unghi Cobb de 70 de grade, coloana Alinei are în prezent o singură curbură, de 15-20 de grade. „Este un unghi fiziologic aproape“, explică dr. Maior.
După operație, totuși, Alina a rămas internată timp de o lună, din cauza unor complicații. „La o intervenție de așa o magnitudine, sub anestezie generală atât de mult timp, cu o incizie de un metru, pe tot spatele, corpul a reacționat și atunci am avut câteva complicații din zona infecțioasă, dar mi-am revenit încet și - ce e cel mai important - am simțit că toată lumea, de la infirmieri la chirurgi, și-au dat concursul ca eu să fiu bine. M-am simțit om, comparativ cu alte locuri, mai ales în spitalele publice. Aici am simțit empatie, putere de la fiecare în parte și de la toți împreună“, spune cu emoție Alina.
Recuperarea nu a mai fost la fel de ușoară ca după decompresia cervicală. A fost nevoie de foarte multă determinare din partea Alinei ca să se poată pune, la propriu, pe picioare. În primul rând, pentru că durerile postoperatorii au fost puternice. În al doilea rând, pentru că a trebuit, efectiv, să reînvețe să meargă.
Spre norocul ei, toată lumea i-a fost aproape. „Am simțit că am toată echipa medicală lângă mine. Chiar dacă familia nu a putut să stea cu mine în spital, faptul că am avut echipa alături de mine - de la medici, asistenți, infirmiere, faptul că am putut comunica zi de zi cu familia m-au ajutat să mă simt mai bine cu fiecare zi care a trecut“, răspunde Alina.
Acasă a plecat pe 20 decembrie, pe picioarele ei, astfel că s-a bucurat de sărbători alături de familie.
Acum, chiar dacă mai are de recuperat, se simte mai bine decât în urmă cu zece ani: „Acum dorm bine noaptea, nu mă mai trezesc de patru-cinci ori pe noapte din cauza durerilor. Deja din ianuarie, după control, am început să merg gradual la serviciu. În rest, pot să mă plimb, ceea ce visam de mult timp. Dacă înainte mergeam 200 de metri și trebuia să mă opresc din cauza durerilor, zilele trecute am făcut o plimbare de 4 kilometri prin pădure fără dureri“.
Alina a început o nouă viață, una normală. Iar acum, dincolo de absența durerilor, de poziția mult îmbunătățită și de mobilitatea ridicată, intervenția chirurgicală i-a adus și un bonus: e mai înaltă cu aproape 5 centimetri.
Spitalul MedLife Humanitas a fost primul centru din România care a integrat această tehnologie de ultimă generație în practica neurochirurgicală, în timp ce la nivel european sunt doar 20 de centre de amploare similară, iar la nivel global, doar 60.
