Migrena

O migrena poate provoca durere severa pulsanta sau senzatie pulsanta, de obicei doar pe o parte a capului. Este adesea insotita de greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina si sunet. Durerile pot persista zile in sir. Simptomele de avertizare, cunoscute sub numele de aura, pot aparea inainte sau cu cefalee. Acestea pot include flash-uri de lumina, pete pe orbite sau furnicaturi pe o parte a fetei, in brate sau picior. Medicamentele pot ajuta la prevenirea unor migrene si le pot face mai putin dureroase. 

Variantele migrenei

Cea mai frecventa este migrena comuna (fara aura).  Doar 10 % dintre persoanele afectate au  migrena cu aura si 20% au ambele tipuri. Mai rar apare doar aura fara durere de cap, in special la persoanele in varsta.

Aura reprezinta simtome neurologice care apar cu 10-60 de minute anterior durerii de cap, frecvent exprimate prin fenomene vizuale care apar la ambii ochi – pete negre, gri, tremorul imaginii, flashuri, lini colorate, si prin fenomene senzitive – ace, intepaturi, amorteli care apar prima data la degete si apoi de intind la tot bratul si la fata.

Alte tipuri rare de migrena:

  • migrena hemiplegica familiala si migrena hemiplegica sporadica. La persoanele afectate de acest tip de migrena aura este reprezentata  prin deficit motor la nivelul unui hemicorp (slabiciune musculara la nivelul unei jumatati, stanga sau dreapta a corpului). Daca o ruda apropiata are aceeasi suferinta este vorba despre forma familiala.
  • migrena bazilara unde durerea de cap este insotita de tulburari de vorbire, vertij, zgomote in urechi, vedere dubla, tulburari de constienta.
  • migrena retiniana: simptome vizuale care apar la un singur ochi ( simptomele aurei apar la ambii ochi), in absenta unei afectiuni oculare.
  • sindroame periodice ale copilului care sunt frecvent asociate cu dezvoltarea migrenei la adolescenti si adulti tineri, care includ varsaturile ciclice (perioade ocazionale, intense de varsaturi), migrena abdominala (dureri abdominale recurente insotite de obicei de greata) si vertij paroxistic benign al copilului ( episoade recurente de vertij).

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Specialist
Medic specialist...
Medic Specialist
Danciu Florentina,Medic Primar
Medic Primar
  •  
  • 1 of 11

Migrena - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cauze migrenei

Desi cauzele migrenei nu sunt intelese, factorii genetici si factorii de mediu par sa joace un rol. Migrenele pot fi cauzate de schimbari ale trunchiului cerebral si de interactiunile acestuia cu nervul trigeminal, provocand durere. Dezechilibrele chimice ale creierului - inclusiv serotonina, care ajuta la reglarea durerii in sistemul nervos - pot fi, de asemenea, implicate. Nivelurile de serotonina scad in timpul atacurilor de migrena. Acest lucru poate determina nervului trigeminal sa elibereze substante numite neuropeptide, care se deplaseaza la acoperirea exterioara a creierului (meningele). Rezultatul este durerea.

Factori de risc pentru migrena

Mai multi factori va fac mai predispusi la migrene, inclusiv:

  • Membri ai familiei care sufera de migrene;
  • Varsta. Migrenele tind sa atinga un maxim in jurul varsteu de 30 ani;
  • Sexul. Femeile sunt de trei ori mai susceptibile de a avea migrene;
  • Modificari hormonale. Daca sunteti femeie, puteti constata ca durerile de cap incep chiar inainte sau la scurt timp dupa aparitia menstruatiei.

Factori declansatori ai migrenei

Atacul migrenos poate fi indus de factori trigger, diferiti de la persoana la persoana si care pot sa difere de la un atac la altul la aceeasi persoana. Un factor trigger poate fi considerat responsabil atunci cand actioneaza cu maxim 24 de ore anterior atacului de migrena. Cateodata este necesara asocierea a 2-3 factori trigger pentru declansare unui atac migrenos, la persoanele cu un prag migrenos mai crescut.

  • Dieta: unele alimente (si alcoolul),  frecvent saritul peste mese sau mesele insuficiente, renuntarea la consumul de cafea, deshidratarea. Glutamatul monosodic este frecvent implicat.
  • Fiziologici: stresul, foamea, oboseala. La femei migrenele apar frecvent in preajma menstruatiei. Si alte modificari hormonale: folosirea de contraceptive orale, terapia de substitutie hormonala joaca un rol. Migrena in mod tipic nu apare in trimestrele 2-3 de sarcina si dupa menopauza.
  • Factori psihologici: emotiile sau surprinzator relaxarea dupa o perioada stresanta.
  • Somnul: modificari in ritmul somnului, atat lipsa cat si somnul excesiv.
  • Alte modificari ale stilului de viata: exercitiile fizice intense, calatoriile pe distante lungi in special in zone cu diferente de fus orar.
  • Factorii de mediu: lumini intense sau intermitente, mirosuri puternice si schimbari meteorologice.

Cel mai frecvent factor declansator este foamea sau mesele insuficiente, de aceea tinerii care sunt afectati de migrena nu ar trebui sa sara peste micul dejun.

Migrena - Simptome

Migrenele pot progresa prin patru etape: prodrom, aura, cefalee si postromi, desi este posibil sa nu cunoasteti toate etapele.

Prodrom - cu una sau doua zile inainte de o migrena, este posibil sa observati schimbari subtile care avertizeaza asupra unei migrene iminente, inclusiv: constipatie, schimbari de dispozitie, rigiditate a gatului, cresterea senzatiei de sete si urinare.

Aura - poate sa apara inainte sau in timpul migrenelor si este un simptom al sistemului nervos. Se manifesta prin tulburari vizuale, cum ar fi flash-uri de lumina. Uneori, aura produce si tulburari senzoriale sau motorii.

Atac - o migrena dureaza de obicei intre patru si 72 de ore daca nu este tratata. Frecventa cu care apar durerile de cap variaza de la o persoana la alta.

Postdrome - faza finala, cunoscuta ca postdrom, are loc dupa un atac de migrena. Timp de aproximativ 24 de ore, puteti sa experimentati confuzie, ameteala, slabiciune, sensibilitate la lumina si zgomot.

Simptomatologia frecventa a migrenei include:

  • cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicraniu),
  • cefalee moderat-severa- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice zilnice,
  • greata, varsaturi,
  • sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar si la anumite mirosuri.

Migrena - Tratament

Diagnosticul migrenei

Diagnosticul de migrena poate fi facut urmarind urmatoarele criterii:

  • durerea de cap ce dureaza 4-72 de ore (netratata sau cu tratament ineficient) ,
  • cefalee care nu se diminueaza de la debut sau care trezeste pacientul noaptea (cefalee nocturna),
  • cefaleea se agraveaza sau recidiveaza (repetitiva) tot mai frecvent, la intervale mici de timp,
  • aparitia unor simptome noi

Diagnosticul de migrena este un diagnostic clinic, bazat pe descrierea simptomelor. Imagistica cerebrala (CT, RMN) este frecvent recomandata pentru excluderea altor cauze de durere de cap.

Obligatorii la un pacient ce sufera de migrena sunt examinarea neurologica, examenul fund de ochi, masurarea tensiunii arteriale, pentru excluderea altor cauze ce ar putea determina dureri de cap.

Se presupune ca un numar mare de persoane care sufera de aceasta boala nu au fost diagnosticate.

Diagnosticul de migrena fara aura, conform Societatii Internationale de Cefalee, poate fi facut urmarind urmatoarele criterii:

  • cel putin 5 atacuri care indeplinesc criteriile B-D
  • durere de cap care dureaza 4-72 de ore (netratata sau cu tratament ineficient)
  • durerea de cap are cel putin 2 din urmatoarele caracteristici:
    • unilaterala
    • pulsatila
    • intensitate moderata-severa
    • agravata de activitatea fizica sau care determina evitarea activitatii fizice
  • in timpul durerii de cap apare cel putin un simptom dintre:
    • greata sau varsaturi
    • fotofobie sau fonofobie
  • nu este atribuita altei boli (un diagnostic de migrena trebuie sa includa o examinare neurologica pentru excluderea altor boli)

Tratamentul migrenei

Tratamentul migrenei include:

  • Evitarea factorilor trigger
  • Tratamentul atacului
  • Tratamentul profilactic

Medicatia folosita pentru un atac de migrena se numeste tratament acut. Tratamentul acut este intotdeauna recomandat, si trebuie administrat la primele semne de atac migrenos datorita caracterului sever al durerilor de cap.

Medicamentele potrivite pot fi foarte eficiente, dar trebuie luate in mod corect si sa nu fie folosite in mod abuziv. Acestea sunt analgezicele care pot fi cumparate fara prescriptie medicala: aspirina 1000 mg, ibuprofen 200-800 mg si paracetamol. Dintre acestea paracetamolul este cel mai putin eficient.

In toate cazurile preparatele solubile si efervescente  actioneaza mai repede si mai bine.

Combinatia fixa de aspirina, paracetamol si cafeina este mai eficienta in tratamentul atacului decat fiecare compus singur sau in combinatie dar fara cafeina.

Pentru a preveni aparitia cefaleei prin exces medicamentos folosirea analgezicelor trebuie restrictionata la 15 zile/luna iar cea a analgezicelor combinate la 10 zile/luna.

Se pot administra si medicamente antiemetice daca durerea de cap este insotita de greata si varsaturi, dar si pentru ca imbunatatesc absorbita analgezicelor. Acestea sunt metoclopramidul 20 mg si domperidona 10 mg.

Medicamentele pot fi administrate sub forma de supozitoare persoanelor care varsa in timpul atacurilor migrenoase.

Medicul poate prescrie un tratament acut specific antimigrenos - care actioneaza in  mod diferit, nu prin influentarea durerii, dar prin reversibilitatea fenomenelor care au loc  la nivel cerebral in timpul unui atac migrenos. Aceste medicamente includ ergotamina si un grup de medicamente mai noi numite triptani. Utilizarea triptanilor trebuie restrictionata la maxim 9 zile/luna datorita riscului de cronicizare si a inducerii cefaleei prin exces medicamentos.

Persoanele afectate ar trebui sa aiba intotdeauna la indemna cel putin o doza din medicamentul recomandat. Acesta trebuie administrat la primele simptome care indica un atac migrenos, cu exceptia triptanilor care trebuiesc luati numai la debutul durerii de cap. Medicatia luata precoce este mai probabil sa fie eficienta. In timpul unui atac migrenos stomacul este mai putin activ, astfel incat tabletele luate pe gura nu sunt bine absorbite in sange.

Scopul tratamentului acut este disparitia durerii si a simptomelor asociate in 2 ore de la administrare.

Tratamentul profilactic al migrenei

Daca atacurile de migrena sunt frecvente sau severe si nu sunt bine controlate cu tratamentul acut, medicatia profilactica este o optiune. Spre deosebire de tratamentul atacului aceste medicamente se administreaza zilnic deoarece modul lor de actiune este diferit - prin prevenirea fenomenelor care determina atacul migrenos.

Medicul neurolog recomanda medicamentului potrivit in functie de suferintele asociate si de posibilele efecte adverse. Majoritate acestor medicamente au fost folosite initial pantru alte boli, asa ca persoanele afectate nu trebuie sa fie surprinse daca li se prescrie un tratament antihipertensiv, antiepileptic sau antidepresiv.

Aceste medicamente sunt eficiente si asupra migrenei.

Medicatia profilactica este considerata eficienta atunci cand frecventa, intensitatea si durata atacurilor scade cu 50% pe luna, pe o durata de 3 luni.

Medicatia profilactica se administreaza pe o perioada minima de 6 luni.

Se poate administra tratament profilactic pe termen scurt (cateva zile pe luna) in cazul migrenei menstruale (migrena care apare in legatura mestruatiei sau cu ovulatia) si a migrenei de week-end (migrena care apare in week-end).

Pentru evaluarea raspunsului la tratament este extreme de util un jurnal al migrenei.

 

Migrena - Preventie

Schimbari ale stilului de viata va pot ajuta sa reduceti numarul si severitatea migrenelor:

  • Respectati un program strict! Stabiliti o rutina zilnica cu modele de somn regulate si mese regulate. In plus, incercati sa controlati stresul;
  • Faceti sport regulat! Exercitiul aerobic regulat reduce tensiunea si poate preveni migrenele. Daca medicul dumneavoastra este de acord, alegeti orice exercitiu aerobic va place, inclusiv mersul pe jos, inot si ciclism;
  • Reduceti efectele estrogenului! Daca sunteti o femeie ce sufera de migrene, evitati sau reduceti medicamentele cu estrogen pe care le luati.

Migrena - Prognostic

Evolutia pe termen lung a persoanelor cu migrena este variabila. Majoritatea au perioade cu dureri mai frecvente si perioade cu dureri mai rare. Oricum, la majoritatea persoanelor care sufera de migrena, in timp atacurile devin din ce in ce mai rare (de obicei dupa 40-50 de ani).

Aceasta suferinta este de regula benigna si nu este asociata cu cresterea riscului de deces.

Sunt 4 moduri in care boala poate evolua:

  1. disparitia completa a simptomelor,
  2. simptomele pot continua, dar atacurile devin din ce in ce mai rare,
  3. simptomele pot evolua cu aceeasi frecventa si intensitate,
  4. atacurile devin mai severe si mai frecvente.

Migrena cu aura este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Persoanelor are au acest tip de migrena li se recomanda incetarea fumatului, corectarea factorilor de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, obezitate), iar femeile trebuie sa evite  contraceptia hormonala estrogenica.

Migrena fara aura nu creste acest risc.

Medicatia de preventie la persoanele care sufera de migrena cu aura poate scadea riscul de accident vascular cerebral.

Complicatiile migrenei

Migrena cronica

Migrena cronica este cea mai frecventa complicatie. Reprezinta durere de cap cu caracter migrenos care apare peste 15 zile/luna, timp de 3 luni consecutiv,  in absenta excesului medicamentos. Majoritatea acestor persone au initial migrena fara aura care lent si gradual  creste ca frecventa si durata, de regula cu scaderea intensitatii durerilor de cap, si  cu pierderea caracterului episodic.

Status migrenos

Statusul migrenos: un atac sever de migrena care dureaza peste 72 de ore, si care este doar pentru scurte perioade de timp ameliorat de medicatie. Factorii trigger pot fi: febra, abuz medicamentos, traumatism cranio-cerebral, anomalii intracraniene, anxietate/depresie, menstruatia.

Aura persistenta fara migrena

Aura persistenta fara migrena: simtomele aurei care persista peste 1 saptamana, fara modificari imagistice cerebrale. Frecvent sunt bilaterale si pot dura chiar ani sau luni.

Infarct migrenos

Infarct migrenos:  unul sau mai multe simptome ale aurei asociate cu leziuni ischemice cerebrale corespunzatoare.

Migralepsie - criza de epilepsie determinate de migrena

Criza de epilepsie determinate de migrena (migralepsie): Criza de epilepsie care apare in interval de o ora dupa aura.

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical
Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Taguri HTML permiseŞ <br>
  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
3 + 8 =
Rezolvați această problemă aritmetică simplă și introduceți rezultatul. De exemplu, pentru 1+3 introduceți 4.