Despre scolioză
Scolioza este o curbură anormală laterală a coloanei vertebrale, caracterizată, de obicei, printr-o formă laterală în formă de „S” (scolioză toracală sinistroconvexă) sau „C” (scolioză dextroconvexă – lombară). Curbura poate fi în orice parte a coloanei vertebrale, dar regiunile cel mai frecvent afectate sunt partea superioară a coloanei vertebrale (scolioză cervicală) și partea inferioară a spatelui (scolioză lombară). În cazul în care curbura se află în partea stângă, afecţiunea este denumită scolioză lombară dextroconcavă.
Uneori, scolioza poate fi însoţită de cifoză (curbura excesivă, spre exterior, a coloanei vertebrale, rezultând un spate cocoșat sau rotunjit), caz în care afecţiunea este numită cifoscolioză (coloana vertebrală prezintă o curbură atât în lateral, cât și spre exterior). Deformările combinate ale coloanei vertebrale pot duce la simptome și complicații mai severe, inclusiv durere crescută, mobilitate redusă și afectarea funcțiilor pulmonare și cardiace.
Atunci când curba implică atât regiunea toracică (partea superioară și mijlocie a spatelui) cât și cea lombară (partea inferioară a spatelui) a coloanei vertebrale, afecţiunea poartă denumirea de scolioză toraco-lombară.
Curburile coloanei vertebrale pot fi structurale sau nestructurale. O curbură structurală este permanentă și se poate datora unei afecțiuni medicale sau unei leziuni. O curbură nestructurală este temporară, ceea ce înseamnă că coloana vertebrală este normală din punct de vedere structural.
Cele mai multe cazuri de scolioză sunt ușoare, dar unele curburi se agravează pe măsură ce copiii cresc, însă scolioza severă poate fi invalidantă. O curbură a coloanei vertebrale deosebit de severă poate reduce cantitatea de spațiu din piept, îngreunând funcționarea corectă a plămânilor.
Pentru servicii complete de ortopedie puteți contacta Spitalul de Ortopedie și Chirurgie Plastică MedLife.
Cauze
Există mai multe tipuri de scolioză, care pot fi clasificate pe baza cauzei, a vârstei de apariție și a gradului de curbură:
Scolioza idiopatică
Este cel mai frecvent tip, reprezentând aproximativ 80% din cazuri. Cauza scoliozei idiopatice este necunoscută, iar aceasta este împărțită în subtipuri, în funcție de vârsta apariției:
- scolioza idiopatică infantilă: apare la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani;
- scolioza idiopatică juvenilă: apare la copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 9 ani;
- scolioza idiopatică a adolescentului: apare la copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani și este cel mai frecvent subtip;
- scolioza idiopatică a adultului: apare la persoanele cu vârsta de peste 18 ani.
Scolioza congenitală
Acest tip de scolioză este prezent la naștere din cauza unei malformații a coloanei vertebrale apărute în timpul dezvoltării fetale. Ea poate fi cauzată de probleme legate de formarea vertebrelor sau de segmentarea vertebrelor.
Scolioza neuromusculară
Acest tip este cauzat de tulburări neurologice sau musculare subiacente, cum ar fi paralizia cerebrală, distrofia musculară sau spina bifida. Funcționarea deficitară a mușchilor și a nervilor duce la un dezechilibru și la o slăbiciune care poate cauza curbarea coloanei vertebrale.
Scolioza degenerativă
Cunoscută și sub numele de scolioză cu debut la adulți, acest tip apare mai târziu în viață, din cauza degenerării articulațiilor și discurilor coloanei vertebrale. Ea poate fi cauzată de factori precum osteoporoză, stenoza spinării sau artrită.
Scolioza sindromică
Acest tip este asociat cu sindroame genetice specifice, cum ar fi sindromul Marfan, sindromul Rett sau sindromul Prader-Willi. Curbura coloanei vertebrale apare ca urmare a sindromului de bază.
Scolioza iatrogenă
Acest tip este cauzat de intervenții medicale, cum ar fi intervențiile chirurgicale sau radioterapia, care pot duce, involuntar, la deformarea coloanei vertebrale.
Alte posibile cauze ale scoliozei sunt:
- afecțiuni neuromusculare - acestea afectează nervii și mușchii şi includ paralizia cerebrală, poliomielita și distrofia musculară;
- lungimea picioarelor - dacă un picior este mai lung decât celălalt, un individ poate dezvolta scolioză;
- osteoporoza: poate provoca scolioză secundară din cauza degenerării osoase;
- o postură greşită;
- purtarea de rucsacuri sau ghiozdane;
- tulburările țesutului conjunctiv și unele leziuni.
Factori de risc
Factorii de risc pentru scolioză includ:
- vârsta - semnele și simptomele încep adesea în timpul unei perioade de creștere, chiar înainte de pubertate;
- sexul - femeile au un risc mai mare de scolioză decât bărbații;
- genetica - persoanele cu scolioză au adesea o rudă apropiată cu această afecțiune.
Simptome
Fiecare persoană poate experimenta simptomele scoliozei în mod diferit, iar cele mai frecvente manifestări sunt:
- diferență de înălțime a umerilor;
- capul nu este centrat față de restul corpului;
- diferență în înălțimea sau poziția șoldurilor;
- diferență în înălțimea sau poziția omoplaților;
- diferență în modul în care brațele atârnă pe lângă corp atunci când stați în picioare;
- părțile laterale ale spatelui par diferite în înălțime atunci când vă aplecați înainte;
- proeminența sau asimetria coastelor văzute din față sau din spate.
Simptomele scoliozei pot semăna cu alte afecțiuni sau deformări ale coloanei vertebrale sau pot fi rezultatul unei leziuni sau al unei infecții.
Simptomele care nu sunt asociate în mod obișnuit cu scolioza idiopatică sunt:
- durerile de spate;
- durerile de picior;
- modificări ale obiceiurilor intestinale și urinare.
Diagnosticare
Medicul specialist va efectua o examinare fizică a coloanei vertebrale, a coastelor, a șoldurilor și a umerilor. Cu ajutorul unui instrument numit inclinometru sau scoliometru, medicul poate măsura gradul de scolioză; un unghi mai mare de 10 grade indică scolioză.
Scanările imagistice, cum ar fi radiografiile, tomografiile și RMN-urile, pot ajuta medicul să evalueze forma, direcția, localizarea și unghiul curburii.
Tratament
Scopul tratamentului, în cazul scoliozei, este de a opri progresia curburii și de a preveni deformarea. Observarea și examinările repetate pot fi necesare pentru a determina dacă coloana vertebrală continuă să se curbeze. Acestea sunt utilizate atunci când o persoană are o curbură mai mică de 20 de grade și dacă este încă în creștere.
Pentru o curbură de 25 până la 40 de grade, un medic poate recomanda o protezare. Dacă curbura este mai mare de atât iar scheletul este încă imatur, un medic poate recomanda o intervenție chirurgicală.
Medicul va lua în considerare următorii factori atunci când va decide asupra opțiunilor de tratament:
- sexul;
- severitatea curburii - tipul și severitatea curburii pot afecta modul în care aceasta progresează; curbele în formă de S sunt tipice la cei cu scolioză idiopatică, în timp ce curbele în formă de C sunt mai frecvente în rândul celor cu scolioză neuromusculară;
- poziția curbei - o curbă în partea centrală a coloanei vertebrale are mai multe șanse să se agraveze decât o curbă în secțiunea inferioară sau superioară;
- maturitatea osoasă - riscul de agravare este mai mic dacă oasele au încetat să mai crească.
Copiii care au scolioză ușoară sunt monitorizați îndeaproape, de obicei cu raze X, pentru a vedea dacă acea curbură se înrăutățește. În multe cazuri, nu este necesar un tratament. Unii copii vor trebui să poarte o orteză pentru a împiedica agravarea curburii, alții pot avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndrepta curburile severe.
Complicaţii
În timp ce majoritatea persoanelor cu scolioză au o formă ușoară a afecțiunii, scolioza poate provoca uneori complicații, inclusiv:
- probleme de respirație - în cazul scoliozei severe, cutia toracică poate apăsa pe plămâni, făcând mai dificilă respirația;
- probleme cu spatele - persoanele care au avut scolioză în copilărie pot fi mai predispuse să aibă dureri cronice de spate la vârsta adultă, mai ales dacă curbele lor anormale sunt mari și netratate;
- aspect - pe măsură ce scolioza se agravează, poate provoca schimbări mai vizibile - inclusiv șolduri și umeri inegali, coaste proeminente și o deplasare a taliei și a trunchiului în lateral.
Prevenție
Scolioza este, adesea, idiopatică, ceea ce o face dificil de prevenit în totalitate. Cu toate acestea, există câteva măsuri generale care pot fi luate pentru a reduce potențial riscul de a dezvolta scolioză sau de a o face să progreseze:
- depistarea timpurie - controalele regulate și monitorizarea semnelor de scolioză la copii pot ajuta la identificarea timpurie a afecțiunii; acest lucru permite o intervenție promptă, care poate reduce riscul de progresie a curburii;
- postura corectă - menținerea unei posturi bune poate ajuta la reducerea stresului asupra coloanei vertebrale și poate reduce riscul de a dezvolta probleme la nivelul coloanei vertebrale;
- exerciții fizice pentru scolioză - activitatea fizică regulată poate ajuta la întărirea mușchilor care susțin coloana vertebrală, reducând potențial riscul apariției problemelor coloanei vertebrale; activitățile care promovează flexibilitatea, cum ar fi yoga sau Pilates, pot fi, de asemenea, benefice;
- alimentație echilibrată - o dietă bogată în calciu, vitamina D și alți nutrienți esențiali poate ajuta la promovarea sănătății oaselor și poate reduce riscul de a dezvolta scolioză sau alte afecțiuni ale coloanei vertebrale;
- ergonomie - asigurați-vă că mediile de lucru și de acasă sunt configurate astfel încât să susțină o postură bună, cum ar fi utilizarea de scaune și birouri ergonomice și poziționarea ecranelor de calculator la nivelul ochilor;
- siguranța rucsacului - încurajați copiii să folosească ambele curele de umăr atunci când poartă un rucsac și evitați supraîncărcarea rucsacului pentru a reduce tensiunea asupra coloanei vertebrale.
Deși aceste măsuri pot reduce riscul de a dezvolta scolioză, ele nu pot garanta prevenirea, mai ales în cazurile în care cauza este genetică sau necunoscută.
Bibliografie
- Novakovic, Alex. “Scoliosis: Treatment, Symptoms, and Causes.” Www.medicalnewstoday.com, 17 Mar. 2020, www.medicalnewstoday.com
- Johns Hopkins Medicine. “Scoliosis.” Johns Hopkins Medicine Health Library, 2019, www.hopkinsmedicine.org
- Mayo Clinic. “Scoliosis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2017, www.mayoclinic.org
- Johnson, Shannon. “Everything You Need to Know about Scoliosis.” Healthline, Healthline Media, 2016, www.healthline.com
- WebMD. “What Is Scoliosis and What Causes It?” WebMD, WebMD, 25 Jan. 2017, www.webmd.com
Alte afecțiuni similare
Sciatică
Sciatica descrie durerea de picior care este localizată în distribuția uneia sau mai multor rădăcini nervoase lombosacrate, de obicei L4-S2, cu sau fără deficit...
Vezi detalii
Scleroză multiplă
Scleroza multiplă (sau scleroza în plăci) este o boală neurologică progresivă cu o mare povară socio-economică (peste 2 milioane de pacienți în lume) care afectează cu...
Vezi detalii
Scleroză sistemică
Scleroza sistemică sau sclerodermia este o boală autoimună, care afectează pielea și organele interne. Denumirea de scleroză sistemică provine din faptul că...
Vezi detalii
Sepsis
Septicemia este denumirea clinică pentru infecția sângelui cu bacterii. Această afecțiune reprezintă răspunsul cel mai sever al organismului la o infecție. Sepsisul care...
Vezi detalii
Septicemie
Septicemia este o stare infecțioasă generalizată, cauzată de un germene care atacă sângele. Sepsisul sau septicemia este răspunsul extrem al organismului la o infecție...
Vezi detalii
Serom
Un serom este o colecție de lichid transparent care se acumulează sub suprafața pielii şi nu numai, adesea după o intervenție chirurgicală, o traumă sau o leziune. Acest...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.