O mama isi loveste copilul de 3 ani de 11 ori pe motiv ca acesta se batea cu sora lui. O alta il "altoieste" pe fiul de 5 ani care refuza sa isi stranga din camera, in ciuda avertismentelor repetate. Incidentele sunt inregistrate de un cercetator ce incerca sa afle cat de des parintii ridica tonul in interactiunea cu copiii. Concluzia sfideaza asteptarile cercetatorilor dar nu si pe cele ale parintilor: pedeapsa corporala este folosita frecvent drept metoda de disciplinare.
Putini parinti ar recunoaste, fara protectia anonimatului, ca recurg la bataie ca sa ii disciplineze pe cei mici. Insa aproape 40 de parinti nu numai ca recunoscut asta, dar au fost de acord sa fie inregistrati in timp ce isi lovesc copiii, titreaza Time Magazine.
Studiul condus de George Holden, profesor de psihologie in cadrul Southern Methodist University si autor a cinci carti pe tema dezvoltarii copilului, a inceput ca o cercetare a preponderentei tipatului in interactiunea parinte-copil, realizata cu ajutorul inregistrarilor audio facute acasa, cu acordul parintilor. Au fost selectate 37 de familii, fiind respinsi parintii care au sustinut in timpul interviului ca nu ridica tonul acasa. "Nu au fost prea multi", a precizat prof. Holden cu ocazia prezentarii cercetarii in cadrul Summitului Global pentru stoparea pedepsei corporale si promovarea disciplinei pozitive desfasurat in Dallas. Pentru a nu le influenta comportamentul, parintilor li s-a spus ca scopul cercetarii este acela de a colecta date cu privire la interactiunea naturala dintre parinti si copiii.
Parintii inrolati in studiu (36 de mame si un tata) au fost inregistrati pe parcursul a sase seri, rezultand in jur de 36 de ore de audio per familie centrate in jurul momentelor petrecute acasa: ora de masa, ora de baie, ora de culcare. Ascultand inregistrarile, cercetatorii au identificat zgomote specifice palmuirii urmate de plansul copiilor. "Intr-una dintre interactiuni, un copil de 2 sau 3 ani isi loveste mama, iar, drept raspuns, aceasta il loveste peste mana si ii spune «Asta ar trebui sa te invete sa nu iti mai lovesti mama»", povesteste Paul Williamson, unul dintre membrii echipei de cercetare, pe blogul institutiei. Un alt examplu este cel al unei mame care il loveste pe copil deoarece acesta incearca sa intoarca la momentul nepotrivit paginile cartii pe care i-o citea.
Motivele "corectiei" sunt variate, la fel si intensitatea. "Am inregistrat multe variatii. Unii parinti si-au palmuit copiii o data. Un parinte l-a lovit pe copil de 11 ori la rand", explica Holden. Modalitatea de pedeapsa corporala aleasa variaza si ea de la bataie cu cureaua pana la palmuire insotita de admonestare verbala", sustine Williamson.
Aproximativ 30 de tari din lume au legiferat acest aspect al vietii de familie interzicand pedeapsa corporala, inclusiv palmuirea. Lista tarilor care au interzis folosirea pedepselor corporale in scoli o depaseste pe cea anterioara, informeaza Centrul pentru Disciplina Eficienta. Toate statele americane accepta insa pedeapsa corporala usoara (palmuire peste fund, folosirea curelei atat timp cat nu face rani) ca metoda de disciplinare a copilului de catre parinti. Australia si o parte dintre statele americane accepta folosirea pedepsei corporale in institutiile de invatamant. Metoda este puternic dezbatuta la nivelul comunitatilor, dar si in presa.
In Romania, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie si Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului urmaresc, printre altele, protejarea copilului de abuzuri fizice si verbale. Cu toate acestea, conform unui sondaj realizat de organizatia Salvati Copiii Romania, o treime din parintii romani nu stie ca pedeapsa fizica aplicata minorilor este ilegala si doua treimi din totalul populatiei considera ca "bataia e rupta din rai".
"Unde da mama creste, insa depinde de ce anume creste pentru ca, in conditiile violentei in familie, creste furia, creste nemultumirea, cresc resentimentele, creste tensiunea relatiilor din familie. Practic ceva creste, dar nu este ceva in sensul mentinerii unei relatii de familie armonioase", a explicat Mirela Horumba, psiholog de familie, in cadrul unei intalniri online pe tema violentei in familie realizate de SmartWoman.ro.
Psihoterapeutul Catalina Dumitrescu, psiholog clinician specialist in cadrul MedLife, completeaza: "Pedeapsa corporala este inca folosita in educatia copilului. Nu sunt de acord cu folosirea ei insa fenomenul este frecvent. Orice pedeapsa corporala este un abuz, iar ca orice abuz, pe langa componenta fizica are si una emotionala. Este vorba despre incapacitatea de a reactiona, de a respinge abuzul, mai ales ca agresorul are o forta mai mare. Multi parinti vin stresati de la munca, obositi, iritati, nu mai au rabdare si le scade toleranta. Or copiii sunt copii, mai neastamparati, mai incapatanati, comportamente care, in astfel de conditii, din nefericire, ii irita usor pe parinti.
Este grav si faptul ca, intr-o proportie mare, adultul preia comportamentele pe care le-a vazut in familia in care a crescut si le aplica in familia pe care o contruieste. Pentru acesta, pedeapsa fizica este un comportament normal. De asemenea, adultul poate sa dezvolte un comportament opus si sa aiba o repulsie fata de orice fel de restrictii in relatia cu copilul, chiar si de natura comportamentala, precum pedeapsa prin interzicerea uitatului la televizor, ceea ce iar nu e bine. Solutia pentru a rupe cercul vicios al abuzului este psihoterapia si dezvoltarea personala; in momentul in care invat sa ma cunosc, imi descopar si hibele, si reactiile, si invat sa spun nu."
Studiul realizat in statul Texas a inclus parinti din diferite categorii socio-economice si de diferite etnii, aratand inca o data faptul ca utilizarea bataii in relatia cu copii nu este un aspect specific familiilor sarace. Un studiu realizat de Holden in anii '90 arata ca in jur de 70% dintre femeile educate (cu o diploma de colegiu) isi lovesc copiii. Alte studii sustin ca in jur de 90% dintre parinti folosesc pedepe corporale.
Conform studiilor, pedeapsa corporala are un singur aspect pozitiv si anume supunere imediata. Insa, specialistii avertizeaza asupra consecintelor negative ale bataii. "Copiii care sunt batuti sunt mai predispusi la comportamente agresive in relatia cu alti copii si adulti. Pe termen indelungat, acestia tind sa devina mai dificili si neascultatori, dezvolta diferite probleme comportamentale, devin anxiosi sau depresivi iar, ulterior, dezvolta comportamente antisociale. Sunt mai predispusi la a-si alege un partener intim violent si risca sa-si abuzeze copiii," sustine Holden. Un studiu din 2009 stabileste o legatura intre influenta bataii asupra IQ-ului copilului. "Contrar a ceea ce crede toata lumea, sa fii lovit de parinti este o experienta traumatizanta. Stim din cercetarile facute pana acum ca stresul trumatic afecteaza negativ creierul", sustine dr. Murray Strauss, profesor al Universitatii din New Hampshire si coordonator al studiului.
Folosirea pedepselor corporale ca metoda de educatie transcede granitele. Datele adunate de-a lungul timpului din diferite regiuni ale lumii subliniaza constanta pedepselor fizice in relatia parinte-copil. "Pedepsele fizice si verbale sunt frecvente in comunitatile cu venituri mici, medii si mari din intreaga lume. Fomele si frecventa variaza de la tara la tara si de la o comunitate la alta in cadrul tarii. In jur de 16% dintre copii au suferit pedepse disciplinare dure sau potential abuzive in anul anterior [n.r. 2009]," sustine un studiu din 2010 al scolii de Medicina din cadrul Universitatii americane din Carolina de Nord. Literatura in domeniu atrage, de asemenea, atentia medicilor pediatri catre predispozitia tatilor depresivi catre utilizarea violentei in relatia cu copiii sub un an.
