MINTE

24 Aprilie 2012

Psihosociologia consumului de tutun in Romania

Psihosociologia consumului de tutun in Romania

Despre patologia consumului de tutun s-ar putea scrie mai multe volume. Pentru psihiatru, tutunul prezinta un interes aparte: consumul este mult mai mare la persoanele care au fost diagnosticate cu tulburari psihice dublu fata de populatia generala, si mult mai mare la persoanele cu psihoze cronice, cum e schizofrenia. La persoanele cu schizofrenie, fumatul poate sa capete proprotii catastrofice, iar lasatul de fumat este remarcabil de dificil, chinuitor pentru fumatorul psihotic, si uneori practic imposibil.

dr. Vlad Stroescu

Nu se stie prea bine de ce, desi teorii sunt destule. Asta in conditiile in care nu exista strategii studiate pentru lasatul de tutun, dedicate acestor oameni, al caror acces la serviciile medicale generale e de asemenea ingreunat, si care astfel isi vad viata considerabil scurtata. Nu exista psihiatru care sa nu se fi lovit frontal de problema dependentei de tutun in randul pacientilor sai. Provocarea este atat de mare incat ne-am astepta sa vedem mai des aliante si colaborari intre psihiatri si pneumologi (medicii bolilor respiratorii) impotriva inamicului comun. Puteti citi mai multe texte ale psihiatrului Vlad Stroescu pe blogul sau, acolo unde ii puteti adresa si intrebari. Chiar si in contemporaneitatea rationala, exista o dilema in gandirea colectiva cu privire la originile tulburarilor psihice de orice fel: sunt ele suferinte ale trupului sau ale sufletului? Au cauze biologice sau sociale? Atunci cand avem de-a face cu substante psiholeptice de care se abuzeaza adica de droguri dilema se sterge, si continuitatea dintre biologic si social pare evidenta. O singura substanta chimica, cu structura cunoscuta, cum e nicotina din tutun, care provoaca reactii chimice la nivelul organismului, modificand senzatiile si comportamentul, are in ultima instanta un impact social major, influentand modul in care o intreaga cultura evolueaza. Aceste reactii in cascada nu sunt unidirectionale. Exista intotdeauna o replica a nivelului social, o bucla de feed-back. Asa cum consumul de tutun influenteaza socialul, si socialul influenteaza consumul de tutun. Si aceasta ultima influenta este revelatorie pentru atributele unei societati. Am aflat de la un expert in patologia tutunului la noi, Dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului National Stop Fumat (sper ca nu se va supara daca o citez), ca, in Romania, prevalenta consumului tutun este neobisnuit de mare in randul persoanelor cu studii superioare, ceea ce contrasteaza cu tari europene cu o traditie democratica mai indelungata. Lucru ciudat, pentru ca fumatul este mai mereu un gest antisocial. Si asta in mult mai mare masura la noi, unde fumatul e permis, sau tolerat (chiar si impotriva legii) mai peste tot, chiar daca asta inseamna expunerea fortata a nefumatorilor la fumul de tigara. Un exemplu personal: am fost recent la lansarea unei reviste literare, intr-unul dintre locurile cele mai prizate de tinerii intelectuali romani cu pretentii: Clubul Taranului Roman. Inauntru, puteai sa tai fumul cu cutitul. Desi curtea muzeului era la 5 m distanta. Desi erau si cativa copii de fata. O asemenea lipsa de empatie tine de sociopatie. As comite eroarea fundamentala de atribuire daca as trage concluzia ca fumatorii intelectuali din CTR sunt structural niste sociopati. Ar fi absurd. Din contra, pe unii dintre ei ii cunosc si pot spune ca sunt oameni sensibili, emaptici, cu simt civic. De asemenea, in sala nu erau prezente persoane cu schizofrenie, pentru care amanarea urmatoarei tigarete este un chin de neindurat. Asadar, desi nu aveam niciun sociopat prezent, mediul in sine era unul in care gesturile sociopate puteau avea loc. Acesta este paradoxul aparent al influentei socialului asupra individualului. In idealul de civilizatie occidental postbelic, nu poti sa te numesti intelectual daca nu ai simt civic. El este conditia necesara si suficienta a statutului de intelectual. In Romania insa, lucrurile nu sunt asa. La noi, clasa intelectuala pare sa sufere de sociopatie probabil mai mult decat clasa celor cu studii medii si inferioare, desi ea ar trebui sa fie locomotiva civilizatiei. De acest lucru, noi, intelectualii, parem sa fim inconstienti. Dimpotriva, din fisa postului intelectualului roman pare sa faca parte calitatea de victima (victima a comunismului, victima a capitalismului salbatic, a manelismului, a mitocaniei, a accidentului de a ne fi nascut in Romania). Cand de fapt, suntem in mai mare masura agresori. Paradoxul descris mai sus nu inseamna ca socialul nu se poate reduce la individual, nu ne absolva de responsabilitatea actelor noastre si de datoria respectului minim fata de semeni. Patologia fumatului in Romania este sociala, dar responsabilitatea se distribuie individual. Poate daca ne-am aminti lucrul asta atunci cand aprindem o tigara intr-un loc public, si ne-am vedea pentru o clipa cum fiintam exact in pielea prototipului social pe care il dispretuim si criticam, consumul de tutun in Romania ar scadea abrupt. Puteti citi mai multe texte ale psihiatrului Vlad Stroescu pe blogul sau, acolo unde ii puteti adresa si intrebari.



Echipa MedLife de Medicina Generala

Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar
Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar

Alergologie

Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist
Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist

Orl

Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist
Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist

Dermatovenerologie

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.