Publicat la: 
23/09/2020

Dr. Samarghitan Andrada, Medic Specialist Gastroenterologie

Pandemia COVID-19, boala infecţioasă cauzată de către cel mai recent coronavirus descoperit, SARS-CoV-2, s-a răspândit rapid din China în aproape întreaga lume, cu peste 25 de milioane de infectări și peste 842 de mii de decese înregistrate la nivel global.

Cele mai întâlnite manifestări ale COVID-19 sunt febra, tusea, mialgiile, oboseala și pneumonia, dar mai multe studii timpurii au raportat, deși cu o incidență scăzută, simptome gastrointestinale tipice, cum ar fi diareea. Cu toate că, implicarea sistemului digestiv are o relevanță mai redusă decât cea respiratorie, cu siguranță, va trebui să fie cunoscută și luată în considerare de acum înainte, iar unele abordări diagnostice, chiar și terapeutice, vor trebui schimbate și adaptate pe viitor.

Potrivit unui raport recent, ARN-ul SARS-CoV-2 a fost detectat în probe de scaun, ridicând problema infecției virale gastro-intestinale și a căii de transmitere fecal-orală. Cercetătorii chinezi au demonstrat că SARS-CoV-2 infectează celulele epiteliale ale glandelor gastrointestinale ale stomacului, duodenului, rectului și, într-o măsură mult mai mică, a esofagului. Detecția continuă de ARN viral în probele de scaun sugerează că virionii infecțioși sunt secretați de celulele gastro-intestinale infectate cu virusul SARS-CoV-2. În acest sens, nu este exclus ca testul RT-PCR să poată fi utilizat pentru detecția ARN-ul viral în probele de scaun pentru depistarea bolii. În studiul menționat anterior, s-a observat, de asemenea, că infecția gastro-intestinală cu acest virus și posibila sa transmisie fecal-orală, poate persista chiar și după îndepărtarea virusului din căile respiratorii.

Potrivit unui alt studiu, care a inclus 1099 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, din 552 spitale din China, 55 dintre aceștia (5,6%) au prezentat greață sau vărsături, sau ambele, și 42 (3,8%) diaree.

Ținând cont de aceste observații, se poate suspecta că purtătorii asimptomatici sau persoanele cu simptome digestive ușoare (greață, vărsături, diaree și dureri abdominale) dintr-o fază timpurie a bolii, ar fi putut fi neglijate sau chiar subestimate ca posibile surse de infecție pentru alte persoane care , aparent, nu au fost în contact cu subiecți care prezintă simptome respiratorii. Din acest motiv, medicii trebuie să identifice rapid pacienții cu simptome gastrointestinale inițiale, ca o posibilă sursă de infecție și să maximizeze, dacă este posibil, recomandarea spălării frecvente a mâinilor.

Pe de altă parte, secvența SARS-CoV-2 a putut fi detectată și în saliva majorității pacienților infectați, ceea ce sugerează posibilitatea ca glanda salivară să fie și ea infectată de către virus, atunci când este nedetectată în exudatul nazo-faringian.

Pe lângă afectarea tractului gastro-intestinal, interesarea hepatică a fost întâlnită la aproape 60% dintre pacienții infectați - lezarea hepatică, ce poate fi ușoară până la moderată, incluzând hepatocitoliză, hipoproteinemie și timp prelungit al protrombinei. Se știu totuși puține aspecte legate de efectul infecției cu SARS-CoV-2 asupra ficatului, deși a fost luată în considerare posibilitatea ca acest virus să provoace leziuni directe asupra canalelor biliare intrahepatice.

Interacțiuni și efecte ale SARS-CoV2 asupra esofagului, stomacului, căilor biliare și pancreasului nu au fost raportate până în prezent, dar este posibil ca ele să fie raportate pe viitor în literatura de specialitate, o dată cu  îmbunătățirea în timp a metodele de detecție.

De asemenea, nu sunt de neglijat implicațiile pe care COVID-19 le poate avea la pacienții cu o boală digestivă preexistentă. Pacienții cu COVID-19 și neoplazii prezintă un risc crescut de evenimente grave.

Pe de altă parte, având în vedere utilizarea comună a terapiei biologice (infliximab, adalimumab) și imunosupresoare (azatioprina, mercaptopurină) la pacienții cu boli inflamatorii intestinale, există o anumită îngrijorare că aceștia pot fi mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2, deși nici un caz de COVID-19 nu a fost raportat într-o cohortă de peste 20.000 de pacienți chinezi cu boli inflamatorii intestinale. În ciuda acestui fapt, sistemul medical chinez a implementat deja mai multe strategii pentru a minimiza potențialul risc de infecție cu SARS-CoV-2 la pacienții cu boli inflamatorii intestinale, printre altele, propriile lor ghiduri de practică clinică.

In concluzie, sistemul digestiv pare să fie și el afectat în COVID-19, atât de novo, cât și atunci când există deja o patologie gastro-intestinală pre-existentă, observații ce trebuie luate în considerare în gestionarea acestei noi boli emergente.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Endoscopie Gastroenterologie, Gastroenterologie

Doctor in...
Medic primar
Moraru Ioana,Doctor
Doctor
Medic Primar