Șantaj emoțional: cum îl recunoaștem și ce efecte are

Ce este șantajul emoțional

Șantajul emoțional este o formă de abuz emoțional în care cineva amenință să pedepsească o persoană sau să se rănească pe ea însăși atunci când persoana respectivă nu îi îndeplinește dorințele.

Șantajul emoțional este o tactică manipulativă în care una din părți folosește vinovăția, frica sau vulnerabilitățile celeilalte părți ca modalitate de a încerca să-i controleze comportamentul și luarea deciziilor. Adesea subtil, acest abuz este de natură toxică, forțând ținta să ia decizii împotriva propriului interes pentru a evita repercusiunile emoționale. A ceda presiunii poate părea eficient, dar adesea înrăutățește manipularea.

Acest comportament este adesea mai dăunător decât violența verbală sau fizică, deoarece afectează conștiința unei persoane.

Șantajul emoțional nu se limitează la partenerii romantici; șantajiștii pot fi și părinții, prietenii sau colegii.

Dr. Susan Forward a introdus termenul de șantaj emoțional în cartea sa din 1997 „Șantajul emoțional: când oamenii din viața ta folosesc frica, obligația și vinovăția pentru a te manipula”. Lucrarea ei explorează natura relațiilor de manipulare și șantajul emoțional și oferă perspective în recunoaşterea şi combaterea unor astfel de relații toxice.

Tipuri de șantaj emoțional

Există patru tipuri de șantaj emoțional, fiecare conceput pentru a manipula și controla victima. Unele forme sunt concepute pentru a provoca frică, în timp ce altele au scopul de a da speranțe victimei.

Șantajiștii folosesc adesea o combinație de tactici, dar comportamentele lor se aliniază în general cu unul dintre cele patru stiluri principale:

• cei care se victimizează : spun victimei cum îi va răni refuzul ei, pentru a o face să se simtă vinovată și să se teamă de a-i provoca durere;
• cei care pedepsesc: amenință direct dacă cererea lor nu este îndeplinită. Aceste persoane pot fi foarte intimidante și se bazează pe teama victimei de pierdere sau abandon; nu există subtilitate în abordarea lor;
• victime sau suferinzi: folosesc o manipulare subtilă; nu spun direct ce vor, ci încearcă să facă victima să se simtă vinovată sau să se simtă prost. Ei speculează bunătatea celeilalte persoane și nevoia acesteia de a fi apreciată pentru că îi ajută pe ceilalți;
• cei care dau speranțe false: sunt cea mai subtilă formă de șantaj emoțional. Fac promisiuni mari, dar odată cu promisiunea vin și condiții. Există întotdeauna o scuză sau o altă condiție pe care victima trebuie să o îndeplinească înainte de a-și putea îndeplini angajamentele.

Ce efecte are șantajul emoțional

Șantajul emoțional poate avea un efect negativ asupra sănătății mintale a victimei; poate duce la:

• sentimente de insecuritate;
• compasiune sau empatie excesivă până la erodarea propriilor limite;
• autoînvinovăţire;
• evitarea conflictului sau asumarea rolului de pacificator în orice conflict;
• frica de abandon;
• îndoiala de sine;

Toate acestea pot determina o persoană să aibă o percepție distorsionată a realității sale, în care este mereu vinovată pentru orice este greșit, spre deosebire de șantajist. Acest lucru poate crea mult stres și anxietate și poate duce la izolare. 

Ce informații despre șantajul emoțional mai trebuie știute

Motivele și cauzele șantajului emoțional sunt variate și complexe. Șantajiștii tind să fie foarte anxioși și se tem de abandon sau simt că nu sunt iubiți și că le lipsește valoarea și recunoașterea. Recurg la șantajul emoțional deoarece cred că doar așa pot primi dragoste.

Caracteristicile comune ale unui șantajist emoțional pot include:

• tendințe narcisice;
• centrare pe sine;
• frică de abandon;
• istoric de traumă;
• tulburare de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline;
• stimă de sine scăzută;
• anxietate;
• confruntarea în mod repetat în copilărie cu vina și rușinea.

Șantajiștii emoționali vizează adesea vulnerabilitățile victimelor, pe care le pot interpreta chiar drept cauze ale comportamentului lor:

• nevoia puternică (sau excesivă) de aprobare;
• frica de conflict sau de furie;
• stimă de sine scăzută;
• responsabilitate excesivă pentru bunăstarea altora;
• preocuparea cu privire la secretele dezvăluite sau împărtășite.