Violenta in familie, consecinte medicale. Consilierea victimelor va fi introdusa ca modul de studiu in programa de Sanatate si Asistenta sociala

Aceeasi persoana care sustine ca te iubeste / Foto: sxc.hu

Traim cu falsa impresie ca violenta domestica este intalnita in special in patura de jos a societatii, ca victimele sunt persoane "slabe", care nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuziva sau chiar ca persoana abuzata ar putea sa opreasca abuzul daca ar fi suficient de hotarata. E adevarat ca problemele financiare reprezinta un factor de risc si pot genera reactii agresive, insa violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a demonstra partenerului ca detine controlul, ca puterea e in mainile sale. Statisticile arata ca problema se regaseste in egala masura atat in clasele sociale joase, cat si in cele de mijloc si inalte. Drumul intre "merita o bataie", "e spre binele lui/ei", "a cautat-o cu lumanarea", si ranile adanci, fizice si psihice, se masoara in pumni indiferent de patura sociala.

Acest tip de violenta este mai putin vizibil. De regula, familia pastreaza aparentele in public, agresiunile se petrec "in spatele usilor inchise", iar uneori victima nu admite nici fata de propria persoana ca este supusa unui abuz, mai ales daca acesta este de natura psihologica. De aici si dificultatea institutiilor si specialistilor de a identifica si interveni in aceste cazuri.

Chiar si asa, numai in Romania, in perioada 2004–2009 s-au inregistrat 59.795 de cazuri de violenta in familie, din care 778 au dus la decesul victimei, asa cum indica un raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei ANPF. Refuzul victimelor de a cere ajutor impiedica specialistii sa ia masuri reale de combatere a fenomenului. Astfel, cele mai multe victime au intre 0-14 ani (17,65%); 37% dintre victime au solicitat certificate medico-legale, numai 30% au depus plangere la politie si un procent minuscul, 2%, au cerut divortul in instanta, mai precizeaza raportul. Consecintele nu se rasfrang doar asupra victimei, ci asupra intregii familii (a copiilor mai ales) si asupra mediului socio-profesional.

Violenta in familie reprezinta un risc major pentru sanatatea victimei. Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si psihice, violenta creste riscul dobandirii unor probleme de sanatate severe pe termen lung.

Consecintele asupra sanatatii fizice sunt:

• comportament auto-distructiv (fumat, sex neprotejat);
• consum de alcool sau droguri;
• tulburari gastro-intestinale;
• astm;
• migrene şi dureri de cap;
• vatamari corporale;
• dizabilitati partiale sau permanente;
• moarte.

Consecinte asupra starii psihice:

• depresie;
• anxietate, teama;
• respect scazut de sine;
• disfunctii sexuale;
• tulburari de nutritie si somn;
• tulburari obsesiv-compulsive;
• tulburari de stres postraumatic;
• suicid.

Cele mai multe victime sunt femei. Un raport OMS publicat in urma cu cinci ani arata ca intre 5 şi 45% dintre femeile din Europa au fost agresate de partenerul intim la un moment dat in viata lor.

Consecintele asupra sanatatii reproductive includ:

• sarcini nedorite;
• probleme ginecologice;
• nasteri premature;
• greutate mica la nastere a copilului rezultat dintr-o relatie distructiva;
• boli inflamatorii pelviene;
• dureri pelviene cronice;
• mortalitate si morbiditate materna si infantila.

Oricat de mult ar incerca victimele sa isi ascunda suferinta, exista situatii cand aceasta iese la suprafata, moment in care specialistii sau persoanele carora victima li se adreseaza pot sa intervina si sa ajute. Fie ca ajunge la un cabinet medical sau la o sectie de politie, identificarea si gestionarea situatiilor de acest gen reprezinta mai curand un proces decat un act in sine, de aceea colaborarea dintre institutii este extrem de importanta.

In ceea ce priveste personalul medical, acesta nu poate rezolva direct o situatie de violenta in familie, insa de multe ori interventia si modul in care acesta actioneaza poate face diferenta.  Nu este suficient ca un cadru medical sa trateze ranile fizice. Acesta ar trebui sa fie capabil sa recunoasca semnele de violenta si sa poata indruma victima catre institutii unde poate gasi ajutor.

In Romania, problema violentei in familie a inceput sa fie recunoscuta public inca de la inceputul anilor '90, insa pregatirea specialistilor in acest domeniu nu a mers foarte departe.

Violenta domestica, prezenta in programa de sanatate si asistenta sociala: Profesorii din sanatate si asistenta sociala impotriva violentei

Victima violentei in familie se poate adresa urmatoarelor institutii:

• Unitatii de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului de familie, pentru ingrijiri medicale;
• Politiei, pentru a depune plangere impotriva agresorului;
• Institutului (serviciului, laboratorului) de Medicina Legala, pentru a obtine certificat medico-legal;
• Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, pentru a beneficia de servicii sociale specifice;
• Centrelor de violenta in familie (adaposturi, centre de recuperare pentru victimele violentei domestice), pentru a beneficia de gazduire temporara, asistenta sociala, consiliere psihologica si juridica, reinsertie sociala si profesionala, informare sau indrumare catre alte institutii;
• Unei organizatii neguvernamentale (ONG) care ofera servicii sociale specializate pentru victimele violentei in familie;
• Directiei de Munca si Protectie Sociala – Compartimentul pentru combaterea violentei in familie, pentru a obtine informatii, consiliere si indrumare catre institutiile competente.

In Romania, exista in prezent:

• 50 de adaposturi pentru victimele violentei domestice (600 de locuri);
• doua centre de recuperare;
• doua centre de informare si sensibilizare a populatiei;
• sase centre care se adreseaza agresorilor.

Autor: R.M.