Publicat la: 
4/10/2012

vitMATINA Se mai poate sustine legatura dintre alergii si curatenia exagerata? - raport

Un nou raport stiintific incearca sa darame mitul conform caruia alergiile se datoreaza igienei in exces, curateniei exagerate si faptului ca traim in case sterile. Dar, departe de a spune ca expunerea microbiana nu este importanta, raportul concluzioneaza ca pierderea contactului cu "prieteni vechi" microbieni poate fi un factor fundamental care sta la baza cresterii numarului anumitor boli grave.

Precum alergiile, exista numeroase alte "boli cronice inflamatorii", cum ar fi diabetul de tip 1 si scleroza multipla, care par sa rezulte din reglarea defectuoasa a sistemului noastru imunitar. Deficientele in expunerea microbiana ar putea fi cheia pentru cresterea numarului de cazuri de alergii, dar si de boli inflamatorii cronice.

Aceasta analiza detaliata a probelor, acumulate pe parcursul a mai mult de 20 de ani de cercetare de cand "ipoteza igienei" a fost propusa pentru prima data, confirma ca explicatiile initiale nu sunt corecte.

"Ideea de baza ca expunerea microbiana este esentiala pentru reglementarea sistemului imunitar este corecta. Dar ideea ca copiii care au mai putine infectii din cauza ca traiesc in case mai igienice sunt apoi mult mai susceptibili de a dezvolta astm si alte alergii nu se sustine", spune profesorul Sally Bloomfield .

Un alt autor al raportului, Dr. Rosalind Stanwell-Smith, a declarat: "Alergiile si bolile cronice inflamatorii sunt probleme grave de sanatate si e timpul sa recunoastem ca abordarea simplista legata de curatenia casei ca fiind cauza problemei este nerecomandata, deoarece se distrage atentia de la gasirea de solutii viabile si adevarate si a cauzelor mult mai complexe. "Daca grija de a fi prea curat duce la expunerea inutila a copiilor la agenti patogeni care pot sa le faca rau, aceasta abordare ar fi in mod evident periculoasa.

Profesorul Graham Rook, de asemenea, co-autor al raportului, care a dezvoltat versiunea ipotezei legata de "prietenii vechi microbieni", a declarat: "Cresterea numarului de alergii si boli inflamatorii pare, cel putin partial, o consecinta a pierderii contactului cu gama de microbi cu care sistemul nostru imunitar a evoluat inca din epoca de piatra. Abia acum vedem efectele acestui fapt, determinat si de predispozitia genetica si o serie de factori din stilul nostru de viata moderna - diferitele diete, poluarea, stresul, inactivitatea."

Dr. Stanwell-Smith explica de ce s-a intamplat acest lucru: "De la 1800, cand au inceput sa fie observate alergiile, microbii cu care am trait, mancat, baut si respirat s-au schimbat in mod constant. Aceste schimbari s-au realizat si datorita unor masuri de combatere a bolilor infectioase cu care se confruntau oamenii in acele vremuri - la Londra 1 din 3 decese era cel al unui copil sub 5 ani. Masurile au inclus apa potabila curata, alimente sigure, salubritate si canalizare si poate excesul de antibiotice. In timp ce aceasta transformare a fost vitala pentru a ne proteja de boli infectioase, a schimbat si expunerea la "prietenii microbieni" care populeaza aceleasi medii. "

Legatura cu prietenii nostri "vechi" s-a pierdut si in alte moduri: casele noastre moderne au o combinatie diferita si mai putin diversa de microbi decat casele rurale din trecut. Acest lucru nu are nimic de-a face cu obiceiurile de curatare: chiar si casele curate inca abunda cu bacterii, virusuri, ciuperci, mucegaiuri si acarieni. Este vorba in principal de faptul ca microbii vin din mediul exterior, iar cei din zonele urbane sunt diferiti de cei din mediul rural.

"Un lucru important pe care il putem face este sa nu mai vorbim despre "a fi prea curat" si sa ne gandim la moduri in care ne putem reconecta in conditii de siguranta, cu 'murdaria potrivita', spune profesorul Bloomfield.

Comenteaza pe Forum MedLive.ro.

Redactia MedLive

In fiecare dimineata, vitMATINA va ofera sfaturi clare si concise pentru o viata sanatoasa si armonioasa.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Alergologie, Gastroenterologie pediatrica, Pediatrie

Moraru Evelina,Medic Primar
Medic Primar
Medic Primar
Iacomi Adriana,Medic Primar
Medic Primar
Medic Specialist

Articole similare

Bebelusii nascuti prematur au un risc mai mare de complicatii grave. Cercetatorii de la Academia Sahlgrenska, Universitatea din Gothenburg, Suedia, au dezvoltat o metoda care pezice daca femeile insarcinate cu contractii premature vor naste in termen de sapte zile. Metoda ofera noi posibilitati de a intârzia nasterea si de a pregati ingrijiri...
Cercetarile arata ca gestionarea si tratarea factorilor de risc pentru bolile vasculare nu sunt benefice doar pentru prevenirea bolilor de inima si accidentelor vascular cerebral, dar si pentru forme comune de demența, conform ScienceDaily. Dr. Gustavo C. Roman a revizuit cercetarile legate de dementa realizate pe o perioada lunga de timp, iar...
Cand o femeie devine gravida si ovulul fecundat se implanteaza in mucoasa uterina este secretat un hormon (human chorionic gonadotropin), numit si hormonul sarcinii. Implantarea are loc de obicei la 6 zile dupa fecundare. Insa pot exista femei la care implantarea sa aibe loc mai tarziu de 6 zile. Atunci cand o femeie devine pentru prima data...
In ultimii ani, piata de bauturi energizante a explodat si tot mai multe persoane le consuma pentru a studia noaptea sau pentru a avea mai multa energie in timpul zilei. "Cum aceste bauturi energizante contin cofeina si taurina, au aparut intrebari legate de efectele adverse asupra inimii. In timp ce cafeina creste tensiunea arteriala, studiile...
Rezistenţa crescută a bacteriilor la antibiotice este o problemă globală. Antibioticele sunt din ce în ce mai puţin eficiente. Microbiologul Dr. John Hays de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam trage un semnal de alarmă: „Problema este atât de cumplită încât, în decursul a câteva decenii, antibioticele nu vor mai avea absolut niciun efect”....