Atacuri de înfiorare: ce sunt și de ce apar la copii

Atacurile de înfiorare sunt manifestări benigne care seamănă destul de mult cu atacurile de epilepsie, dar nu au legătură cu acestea și nu sunt periculoase pentru copii.

Informații generale despre atacurile de înfiorare

Atacurile de înfiorare la copii apar de obicei la bebeluși și dispar de la sine la vârste cuprinse între 3 și 7 ani. Există, însă, și cazuri în care atacuri de înfiorare la copii au apărut după vârsta de șase ani ori s-au manifestat până la 9 ani. Aceste crize nu afectează ritmul de creștere sau sănătatea mintală a copilului. Este important ca părinții să nu se sperie când au loc și să fie asigurați de către cadrele medicale că nu sunt manifestări periculoase și că vor trece de la sine mai devreme sau mai târziu.

Cum se manifestă atacurile de înfiorare la copii

În timpul unui atac de înfiorare, copilul tremură necontrolat, având în același timp o rigiditate corporală. În unele filmări ale episoadelor de atacuri de înfiorare la copii s-a observat că atacul a debutat cu un moment în care copilul s-a uitat fix brusc la ceva, a deschis gura, a tras aer zgomotos, urmând mișcări de tremor ale gâtului și umerilor. În alte cazuri, mișcarea de tremor are loc la nivelul întregului corp, nu doar la nivelul capului, gâtului, umerilor și brațelor.

Mișcările pot avea loc cu precădere în direcția dreaptă. Copilul își continuă ulterior activitatea în mod normal. La copiii mai mari s-a observat că sunt conștienți de atacul de înfiorare atât în timp ce acesta are loc, cât și după ce s-a întâmplat.

Uneori s-a observat că înainte de apariția atacurilor, copilul încerca să facă o acțiune care necesita un oarecare grad de concentrare și dexteritate, cum ar fi așezarea a două obiecte într-o anumită poziție în care să râmână conectate între ele. În alte cazuri, au fost semnalizate apariții ale atacurilor de înfiorare atunci când copilul încerca să își scuture capul pentru a își usca părul, mișcarea respectivă având potențialul de a favoriza și apariția unor stări de amețeală.

Un astfel de atac poate dura câteva secunde, respectiv între 5-15 secunde, dar poate apărea de foarte multe ori în aceeași zi. Se poate întâmpla să se manifeste atacuri de înfiorare la copii timp de mai multe zile sau săptămâni, după care să dispară brusc, pentru o perioadă îndelungată. Atacurile de înfiorare pot apărea spontan sau pot fi declanșate de anumiți factori. Nu este necesar niciun fel de tratament pentru aceste manifestări. În unele cazuri s-au încercat tratamente similare cu cele în caz de tremor, dar cele două tipuri de manifestări nu sunt similare și nici legate între ele. Nu s-au raportat legături cu alte boli, nici un istoric familial în care să existe persoane cu manifestări similare.

Când e recomandat să consulți un specialist pentru copilul tău

Atunci când se observă manifestări care corespund descrierii atacurilor de înfiorare, se recomandă ca părinții să filmeze copilul, urmând să meargă împreună cu acesta la medicul specialist pentru a primi un diagnostic clar. Medicul va solicita o evaluare neurologică, în urma căreia va putea să le dea părinților indicațiile corespunzătoare. Este important ca diagnosticul să fie pus corect, pentru a fi evitată medicația inutilă care se dă în mod uzual pentru epilepsie. Acest tratament nu are niciun fel de efect asupra atacurilor de înfiorare.

În același timp, diagnosticul corect este important deoarece pot exista și alte afecțiuni care pot determina aparente atacuri de înfiorare sau tremurături frecvente. Acestea pot avea legătură cu unele răniri sau cu deprivarea de oxigen pentru perioade scurte de timp, în timpul sau în urma nașterii copilului. Astfel de întâmplări pot duce la paralizie cerebrală, afecțiune care se poate manifesta prin incapacitatea copilului de a-și controla anumiți mușchi. Una dintre diferențele dintre aceste afecțiuni este că un copil care are atacuri de înfiorare nu se simte obosit după ce acestea au avut loc, ci interacționează normal cu ceilalți.