De la cancer în stadiul 4 la ani fără evoluția bolii. Tratamentele genetice schimbă prognosticul pacienților. Dr. Irina Stancu, MedLife: „Rezultatele terapiilor genetice sunt spectaculoase!“
Progresele majore din oncologia modernă au transformat radical șansele de supraviețuire ale pacienților diagnosticați cu forme avansate de cancer. Datorită testărilor genetice și terapiilor țintite, pacienți aflați altădată în stadii critice trăiesc astăzi ani la rând fără semne de evoluție a bolii. Aceste rezultate sunt confirmate și de experiența dr. Irina Rodica Stancu, medic primar oncolog în cadrul Spitalului MedLife Craiova.
„Am pacienți la care metastazele au dispărut, iar ei sunt în viață la ani întregi de la terapiile genetice, deși când am început eu oncologia, nu supraviețuiau mai mult de jumătate de an cu tratamentele disponibile atunci“, subliniază medicul.
Cancerul, privit prin prisma geneticii: tratament adaptat fiecărei mutații
În prezent, au fost identificate aproximativ 900 de gene implicate în apariția cancerului, iar analiza lor permite alegerea tratamentului potrivit fiecărui pacient. Oncologia nu mai înseamnă doar chimioterapie sau radioterapie, ci tratamente țintite, direcționate exact către defectul genetic.
„Tratamentul este, ca să zic așa, anti-mutația respectivă, țintit împotriva defectului acelei gene. El vine să repare sau să neutralizeze gena defectă“, explică dr. Irina Stancu.
Spre deosebire de chimioterapia clasică, terapiile genetice și imunoterapia pot fi administrate pe perioade lungi, sunt mai bine tolerate și reduc riscul de recidivă.
„Terapia cancerului la momentul actual este înalt personalizată, iar rezultatele sunt spectaculoase“, spune oncologul.
Cazuri clinice care confirmă eficiența terapiilor genetice
Cancer bronhopulmonar în stadiul 4, cu metastaze cerebrale
Un pacient de 65 de ani, diagnosticat cu boală avansată, se află în viață și fără semne de progresie la peste un an de la inițierea tratamentului țintit.
„Când am început oncologia, în urmă cu 30 de ani, supraviețuirea medie în astfel de cazuri era de 4-6 luni, și asta în cele mai fericite situații“, punctează medicul.
Cancer bronhopulmonar cu metastaze hepatice
După terapia genetică, leziunile hepatice au dispărut la evaluările imagistice (CT și RMN).
Melanom malign metastatic
Un pacient cu metastaze ganglionare a avut un răspuns excepțional la tratamentul combinat genetic-imunologic:
„Este în viață la peste trei ani de la începerea tratamentului, iar când am început eu oncologia, pacienții cu melanom metastazat supraviețuiau în medie patru luni“, adaugă dr. Stancu.
Cancer mamar avansat
Un caz cu tumoră ulcerată și sângerândă a prezentat vindecare completă locală sub tratament genetic.
„Am avut și o pacientă cu metastaze cutanate masive pe spate. După șase luni de tratament genetic, pielea era curată“, povestește medicul.
Cine poate beneficia de tratamente genetice?
Pentru acces la terapiile țintite, pașii sunt clari: biopsie, analiză anatomopatologică, imunohistochimie și testare genetică.
Dr. Stancu explică de ce unii pacienți cu cancer pulmonar nu ajung la testare:
„Unii refuză bronhoscopia, alții nu pot fi investigați adecvat din motive tehnice. Există și proceduri mai invazive, cum e toracotomia exploratorie, dar acestea se fac doar în centre de chirurgie toracică performante, care nu sunt multe în țară.“
După identificarea mutației:
„În momentul în care avem rezultatul imunohistochimic și testele genetice, toți pacienții pot beneficia de terapii genetice personalizate, indiferent de tipul mutației. Important e să ajungem să facem aceste teste“, subliniază oncologul.
În cancerul mamar, pe lângă BRCA1 și BRCA2, gene precum HER2 influențează semnificativ tratamentul.
„Se individualizează în funcție de mutațiile decelate, dar și de stadiul bolii și de performanța biologică a pacientei“, explică medicul.
Nu toți pacienții răspund la fel:
„Nu există doi pacienți identici. Unii tolerează perfect terapia genetică, alții fac reacții severe încă de la prima administrare și trebuie să schimbăm schema“, precizează dr. Stancu.
O tendință îngrijorătoare: cancer diagnosticat mai devreme cu un deceniu
„Când eram rezidentă, vârsta maximă de apariție a cancerului era între 55 și 65 de ani. Acum, vârful este între 45 și 55 de ani“, afirmă medicul.
Cele mai frecvente cancere diagnosticate la vârste tinere: colorectal, mamar, tiroidian.
Componenta familială și importanța vigilenței
Dr. Stancu explică de ce nu recomandă testarea preventivă la rude:
„Chiar dacă ești purtător de mutație, nu înseamnă că vei dezvolta boala. Eu aș recomanda mai degrabă verificarea periodică, pentru că altfel riști să trăiești cu o frică permanentă.“
Medicul subliniază rolul observației atente a simptomelor: scădere în greutate, sângerări, oboseală accentuată, simptome persistente.
Dr. Irina Stancu spune că, în ciuda statisticilor și a severității diagnosticului, medicina actuală oferă motive reale de speranță pacienților aflați în lupta cu cancerul. Este, insistă ea, o bătălie în care timpul și accesul la testare fac diferența.
„Cancerul este o luptă contra cronometru. Cu cât ajungem mai repede la diagnostic și la terapia potrivită, cu atât cresc șansele de succes. Iar acum, cu testele genetice și tratamentele personalizate, vorbim despre supraviețuire de ani buni în stadii care altădată însemnau doar câteva luni“, încheie dr. Irina Stancu.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Cancer de sân în stadiu incipient operat fără chimioterapie înainte
Petruţa Bălănoiu, o femeie de 55 de ani din Prahova s-a născut a doua oară în 2024, după ce boala gravă pe care a descoperit-o întâmplător, un cancer mamar în primul stadiu, a intrat în remisie. Chiar dacă ştie că lupta nu s-a terminat şi că în următorii patru ani va trebuie să ia tratament hormonal...
De la 10-15% șanse de reușită la FIV, la nașterea unui bebeluș sănătos la 42 de ani. Cum a schimbat testarea genetică a embrionilor viața a doi părinți
Cătălina avea 35 de ani când a decis că este momentul să devină mamă. Era căsătorită, avea o situație profesională și financiară stabilă și, timp de doi ani, a încercat să obțină o sarcină pe cale naturală. Când a văzut că timpul trece și lucrurile nu se întâmplă, a hotărât împreună cu soțul ei să a...
Picior salvat de la amputație la 82 de ani. Cum a reușit echipa MedLife AngioLife să redea circulația printr-o procedură de revascularizare minim invazivă
Boala arterială periferică este una dintre cele mai tăcute și mai periculoase afecțiuni cardiovasculare. Vasele de sânge se îngustează lent, ani la rând, până când circulația devine insuficientă, apar răni care nu se vindecă, iar riscul de amputație crește. A fost și cazul unei paciente de 82 de ani...