Interviu Dr. Cerasela Jardan, MedLife: despre testele genetice și prevenția personalizată

Trăim într-o epocă în care medicina nu mai înseamnă doar tratarea bolilor după ce acestea au apărut. Din ce în ce mai mult, atenția se mută spre prevenție și spre înțelegerea modului în care corpul nostru este predispus la anumite vulnerabilități înainte ca acestea să devină probleme reale. Iar în centrul acestei schimbări de paradigmă se află o știință relativ nouă, dar cu un potențial uriaș: genetica medicală.

Dr. Cerasela Jardan, medic primar în genetică medicală la Hyperclinica MedLife Medical Park, explică ce pot și ce nu pot oferi testele genetice, cum trebuie interpretate rezultatele lor și ce aduce în plus programul integrat Longevity100+ dezvoltat de MedLife.

Ce arată, de fapt, un test genetic

Dr. Jardan subliniază și faptul că genetica nu anulează libertatea de alegere a pacientului, ci îi oferă mai mult context pentru decizii mai bune:

„Pacienții trebuie să înțeleagă că genetica nu decide destinul nostru, ci ne arată punctele vulnerabile, iar modul în care trăim viața poate „stinge sau aprinde” aceste riscuri. Mulți pacienți cred că un test genetic oferă un răspuns clar: „am boala sau nu”. În realitate, există două situații. Uneori, testarea genetică se face atunci când pacientul are deja semne sau simptome care sugerează o boală genetică. În acest caz, testul poate identifica exact care genă sau mutație este implicată și poate confirma diagnosticul. Alteori, testarea se face la persoane sănătoase, pentru a înțelege riscurile de a dezvolta anumite afecțiuni în viitor. Rezultatele arată doar tendințe sau vulnerabilități și nu garantează că boala se va declanșa. Factorii de mediu, stilul de viață și obiceiurile zilnice pot influența foarte mult dacă o predispoziție se va transforma în boală sau nu. Astfel, rezultatul poate deveni o invitație să adoptăm obiceiuri sănătoase, nefiind o sentință”, precizează precizat medicul genetician.

Genetica nu este un verdict – ci o hartă

Poate cel mai important mesaj pe care îl transmite dr. Jardan pacienților săi este că informația genetică nu trebuie privită cu teamă, ci ca un instrument de acțiune conștientă. Există o tendință firească de a interpreta un risc genetic crescut ca pe o condamnare, însă literatura științifică demonstrează că stilul de viață poate modula semnificativ impactul predispozițiilor genetice.

„Un exemplu relevant din literatura științifică este cel al utilizării scorurilor de risc poligenic (PRS) pentru boli cardiovasculare sau metabolice (de exemplu, diabet de tip 2). Studiile au arătat că persoanele care au un PRS ridicat pentru aceste afecțiuni au un risc mai mare de a dezvolta boala dacă au și un stil de viață nefavorabil (ex: sedentarism, dietă nesănătoasă, obezitate), comparativ cu persoanele cu un stil de viață sănătos. În schimb, persoanele cu un PRS ridicat care au respectat o dietă echilibrată, activitate fizică regulată și un stil de viață sănătos au avut un risc semnificativ redus de boli cardiovasculare sau diabet, aproape la fel de scăzut ca al persoanelor cu risc genetic mai mic care respectă aceleași reguli de lifestyle. Acest lucru arată că informația genetică nu este un verdict definitiv, ci un instrument care, împreună cu schimbările în stilul de viață, poate ajuta un pacient să reducă sau amelioreze impactul predispoziției genetice asupra sănătății sale”, spune dr. Cerasela Jardan.

Prin urmare, o persoană care descoperă un risc ridicat pentru o afecțiune metabolică nu ar trebui să cadă pradă anxietății, ci să folosească această informație ca pe un instrument de responsabilizare.

„O persoană activă poate folosi testarea genetică, inclusiv PRS, pentru a înțelege mai bine predispozițiile sale la anumite afecțiuni, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet sau alte boli metabolice. Aceste informații pot ghida luarea de decizii preventive și prioritizarea anumitor schimbări în stilul de viață, de exemplu, alegerea alimentației echilibrate, gestionarea stresului, menținerea unui nivel optim de activitate fizică și odihnă, însă testul nu determină cu precizie ce tip de dietă sau exercițiu este „ideal” pentru fiecare individ. Datele genetice pot arăta un risc mai mare pentru anumite boli, cum ar fi bolile cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer, iar la prima vedere acest lucru poate genera anxietate. Este important să înțelegem însă că aceste boli au o componentă foarte mare de mediu și stil de viață. Nu putem schimba genele, dar putem modula riscul prin obiceiuri sănătoase: alimentație echilibrată, activitate fizică, somn de calitate și gestionarea stresului”, subliniază medicul. 

Programul Longevity100+: Un pas către viața lungă și sănătoasă

MedLife a făcut un pas semnificativ în direcția medicinei preventive personalizate prin lansarea programului integrat Longevity100+. Acesta combină analiza genomică cu datele clinice, obiceiurile de viață și imagistica medicală pentru a construi un profil de risc individual cât mai complet. Testul genomic de prevenție, care acoperă predispoziții pentru peste 70 de afecțiuni, a devenit disponibil publicului larg începând cu 20 martie 2026, la prețul de 1.430 de lei.

Diferența față de un simplu test genetic efectuat izolat este tocmai această abordare integrată, care transformă informația în acțiune:

„Un program integrat precum Longevity100+ nu doar că realizează testarea genetică, dar ajută pacientul să înțeleagă ce înseamnă aceste rezultate pentru sănătatea sa și cum să le folosească în practică. Rezultatele genetice sunt transformate într-un plan concret de prevenție, monitorizare și optimizare a stilului de viață, incluzând nutriție, sport, recuperare și gestionarea stresului. În schimb, efectuarea unui test genetic izolat oferă doar date brute, care singure nu spun pacientului ce pași să urmeze pentru a-și proteja sănătatea. Totuși, datele genetice fără acțiune practică sunt doar informație. Recomandările transformă cunoașterea în rezultate reale și îmbunătățesc stilul de viață”, spune. dr. Cerasela Jardan.

Genetica nu mai este un domeniu rezervat laboratoarelor de cercetare sau cazurilor rare. Devine, treptat, un instrument de uz curent în cabinetul medical — un ghid personalizat pentru fiecare dintre noi, în drumul spre o viață mai sănătoasă și mai lungă.