Cum ne afectează munca remote sănătatea fizică și psihică

Ce reprezintă munca remote / work from home?

Munca de la distanță, presupune desfășurarea activității profesionale în afara sediului angajatorului, cel mai frecvent de acasă, cu ajutorul computerului, internetului și al altor tehnologii digitale. În funcție de modul de organizare, activitatea poate fi desfășurată integral la distanță sau în sistem hibrid, prin alternarea zilelor de acasă cu cele de la birou.

Acest tip de activitate poate avea avantaje, dar și dezavantaje, care se pot reflecta în starea de sănătate. Sedentarismul, postura incorectă, timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor, izolarea socială și dificultatea de a separa programul profesional de timpul personal pot influența, în timp, sănătatea fizică și psihică.

Beneficiile muncii la distanță se văd atunci când programul include pauze, mișcare, un spațiu de lucru adecvat și limite clare între timpul dedicat serviciului și cel personal.

Impactul asupra sănătății psihice

Lucrul de acasă poate influența sănătatea psihică în mod diferit de la o persoană  la alta. Pentru unii angajați, reducerea sau lipsa contactului direct cu colegii duce la izolare sau însingurare, mai ales dacă sunt limitate și interacțiunile sociale din afara serviciului.

Un alt efect al muncii la domiciliu este dificultatea de a separa timpul profesional de cel personal. Mesajele primite după terminarea programului, disponibilitatea permanentă online sau prelungirea repetată a orelor de lucru, creează o stare de tensiune și contribuie la amplificarea stresului. Iar de la creșterea stresului până la epuizare profesională (burnout) este doar un pas.

Din punct de vedere psihic, activitatea profesională desfășurată acasă, poate duce la dificultăți de concentrare sau scăderea motivației, în special dacă se lucrează într-un spațiu cu multe surse de distragere, cu un program neregulat, cu puțin contact și sprijin din partea colegilor, echipei.

Pentru unele persoane însă, munca remote nu afectează negativ sănătatea emoțională. Unii indivizi găsesc că flexibilitatea activității, autonomia personală și eliminarea drumului spre serviciu sunt aspecte favorabile.

Impactul psihologic al muncii la domiciliu depinde în mare măsură de felul în care fiecare își organizează munca, de volumul de sarcini, de posibilitatea de deconectare după program și mai ales de menținerea relațiilor sociale.

Strategii pentru prevenție și ameliorare

Pentru a preveni sau ameliora efectele negative asociate muncii remote, pot fi adoptate câteva măsuri simple, atât în ceea ce privește organizarea spațiului de lucru, cât și activitatea fizică, interacțiunea socială și programul zilnic.

Un prim pas este amenajarea unui spațiu de lucru ergonomic, pe cât posibil separat de zona destinată odihnei. Scaunul ar trebui să ofere o susținere adecvată, iar monitorul, tastatura și celelalte echipamente trebuie poziționate astfel încât să permită menținerea unei posturi confortabile. Lucrul prelungit de pe canapea sau din pat poate favoriza pozițiile incorecte și apariția disconfortului muscular sau articular.

La fel de importante sunt pauzele regulate. Ridicarea de pe scaun, mersul pentru câteva minute și exercițiile ușoare de stretching pot întrerupe perioadele lungi de sedentarism. Alternarea poziției și mișcarea pe parcursul zilei sunt preferabile menținerii aceleiași posturi timp de mai multe ore.

Munca de acasă poate reduce și interacțiunile sociale obișnuite de la locul de muncă. Menținerea contactului cu colegii prin întâlniri online poate fi utilă, însă este important ca aceasta să fie completată, atunci când este posibil, și de interacțiuni directe, periodice, atât profesionale, cât și personale.

Delimitarea programului de lucru de timpul personal

Atunci când locuința devine și spațiu de lucru, granița dintre programul profesional și timpul liber se poate estompa. Stabilirea unei ore aproximative de început și de final a programului și evitarea verificării constante a mesajelor profesionale după încheierea acestuia pot ajuta la menținerea unei separări mai clare între muncă și odihnă.

Este utilă și reducerea expunerii inutile la ecrane în afara programului, în special înainte de culcare. Menținerea unui program regulat de somn, a momentelor de relaxare și a activității fizice poate contribui la recuperarea după ziua de lucru și la menținerea stării generale de sănătate.