medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Carii dentare

Carii dentare

Alte denumiri: Cavități dentare

Descoperă informații utile despre carii dentare: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cariile dentare

Cariile reprezintă cavități care se formează pe suprafața dinților. Cariile apar atunci când acizii prezenți în cavitatea orală erodează stratul exterior dur al dintelui (smalț). Oricine, indiferent de vârstă, poate avea o carie. Cariile tind să se formeze mai ales din cauza igienei orale deficitare și din cauza consumului în exces a alimentelor dulci. Procesul carios, odată iniţiat, este ireversibil, de aceea vizitele la medicul dentist sunt obligatorii pentru detectarea cariilor în stadiu incipient şi începerea unui tratament adecvat.

Cariile pot debuta pe orice suprafață a dintelui. Cele mai comune tipuri de carii sunt:

  • carii pe suprafața netedă a dintelui - această cavitate cu creștere lentă dizolvă smalțul dinților. Este cel mai des întâlnit tip de carie, mai ales la persoanele tinere;
  • cariile şanţuri și fisuri - se formează carii pe partea superioară a suprafeței de mestecat a dintelui. Cariile pot afecta și partea din față a dinților din spate;
  • cariile rădăcinilor - adulții care au retracţii gingivale sunt mai predispuși să dezvolte carii ale rădăcinilor. Recesiunea gingiei expune rădăcinile dinților la placa dentară și la acidul florei bucale. Cariile radiculare sunt cel mai greu de tratat și de prevenit.

Aproape toți oamenii au cel puțin o carie până la vârsta de 30 de ani. Cariile sunt una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice care afectează oamenii de toate vârstele.

Cariile dentare pot apărea la orice vârstă, deși sunt mai frecvente la copii. Acest lucru este din cauza faptului că majoritatea copiilor nu își periază corect sau suficient de regulat dantura și tind să consume mai multe alimente și băuturi dulci.

Adulții sunt mai susceptibili de a avea retracţii gingivale. Această afecțiune expune rădăcinile dinților la placă, ce produce carii.

Caria nu se ia de la un pacient la altul (nu este infecţioasă, nu este transmisibilă), dar bacteriile care le provoacă pot trece de la o persoană la alta. Orice bacterie prezentă în cavitatea bucală poate infecta (prin sărut, de exemplu) o altă persoană și poate duce la apariția cariilor sau a altor probleme de sănătate orală.

De menţionat că, deşi în procesul carios bacteriile joacă un rol important, acesta nu este singurul factor. De obicei se asociază măcar doi din cei trei factori de risc: bacteriile, consumul de zaharuri şi igiena deficitară.

Femeie cu un cub de zahar, cauza a aparitiei cariilor dentare

Cauze

Mulți factori joacă un rol în dezvoltarea cariilor, care se formează astfel: bacteriile din gură se hrănesc cu metaboliţi, acizi ai alimentelor consumate, amidon (fructe, bomboane, pâine, cereale, sucuri, suc și lapte). Bacteriile transformă acești carbohidrați în acizi. Bacteriile, acidul, alimentele și saliva se amestecă și formează placa dentară, o substanță lipicioasă care acoperă dinții. Fără periaj adecvat și fără folosirea aței dentare, acizii din placa dentară dizolvă smalțul dinților, determinând apariția cariilor incipiente pe suprafața smalțului.

Factori de risc

Principalii factori de risc pentru apariția cariilor dentare sunt următorii:

  • lipsa unei igiene orale corespunzătoare (periaj absent sau incorect aplicat, nefolosirea aței dentare/duș bucal);
  • o dietă bogată în zahăr, consumul frecvent de băuturi și alimente dulci;
  • lipsa educației orale în familie;
  • sindromul gurii uscate;
  • pierderea autonomiei brațelor, imposibilitatea aplicării igienei orale.

Simptome

Cariile dentare de pe suprafața exterioară a smalțului nu provoacă, de obicei, durere sau simptome. Este mai probabil să aveți simptome pe măsură ce caria ajunge dincolo de smalț în dentină și pulpă.

Simptomele cariilor includ:

  • respirație urât mirositoare (halenă) sau gust urât în gură;
  • dureri de dinți;
  • sensibilitatea dinților la alimente sau băuturi calde sau reci.

Cariile pot afecta toate straturile dentare. Există cinci etape principale ale cariilor dentare:

Demineralizarea

În această primă etapă este posibil să observați pete mici, albe, pe dinte. Acest lucru se datorează demineralizării smalțului dentar.

Cariile dentare

Lăsate netratate, cariile dentare progresează și continuă să vă distrugă smalțul. În acest moment, cavitățile pot deveni vizibile. Petele albe se pot transforma într-o culoare maro deschis.

Cariile de profunzime medie

Dentina este stratul mai slab mineralizat, mai puţin dur, de sub smalțul dintelui. Odată ce placa și bacteriile ajung în acest strat, cariile se formează mai repede. În această etapă apare sensibilitatea dinților. Petele de pe dinți capătă culoare maro mai închis.

Deteriorarea pulpei

Pulpa dentară este stratul interior al dintelui. Conține nervi și vase de sânge care transportă nutrienți și care mențin dintele în viață. Când cariile ajung la pulpă, apare durerea. De asemenea, este posibil ca gingiile din jurul dintelui să se înroșească și să se umfle. Petele de pe dinte pot deveni maro mai închis sau negre;

Abces dentar

Lăsată netratată, o carie adâncă poate provoca infecție. Acest lucru are ca rezultat formarea de puroi la vârful rădăcinii dintelui (abces periapical). Simptomele pot include durere care iradiază în maxilar sau față. De asemenea, poate apărea umflarea feței și a ganglionii limfatici în gât. În acest moment, un abces dentar se poate răspândi în țesuturile din jur și în alte zone ale corpului. În cazuri rare, infecția se poate răspândi chiar în creier sau în sânge (sepsis).

Femeie cu dinti frumosi, fara carii

Diagnosticare

Controalele stomatologice de două ori pe an sunt cea mai bună modalitate de a detecta cariile devreme, înainte ca acestea să debuteze sau să se agraveze. Un dentist va folosi o serie de instrumente pentru a vă examina dinții. Un dinte cu o carie se va simți mai moale atunci când medicul dentist îl va sonda.

Stomatologul poate solicita și radiografii dentare. Aceste imagini arată cavitățile înainte ca degradarea dintelui să devină vizibilă.

Tratament

Tratamentul cariilor dentare depinde de severitatea afecțiunii și include:

  • fluorizarea dinților;
  • repararea dintelui prin umplerea cavității;
  • terapia de canal;
  • extracția dentară.

În stadiile foarte incipiente ale cariilor dentare, tratamentele cu fluor pot repara smalțul deteriorat printr-un proces numit remineralizare. Acest lucru poate inversa semnele timpurii ale cariilor. Este posibil să vă fie prescrisă pastă de dinți și apă de gură pe bază de fluor, precum și de tratamente cu fluor la cabinetul stomatologic.

Obturații dentare - odată formată o gaură în dinte, medicul dentist va curăța țesutul deteriorat și va umple cavitatea.

Terapia de canal - procedura ameliorează durerea cauzată de cariile dentare avansate. Medicul specialist care tratează problemele ce afectează rădăcina unui dinte efectuează, de obicei, procedura. În timpul tratamentului de canal, un medic endodont îndepărtează pulpa dentară, apoi umple canalele și camera pulpară cu un material de obturaţie special. În unele cazuri, este posibil să aveți nevoie și de o coroană dentară pentru a întări dintele afectat.

Extracție dentară - dacă terapia de canal nu este posibilă, medicul poate recomanda extracția dentară. Pentru a înlocui dintele lipsă, este posibil să fie nevoie de o punte dentară sau un implant dentar.

Cei mai mulți dintre cei care se confruntă cu apariția cariilor dentare nu dezvoltă probleme pe termen lung. Deoarece cariile se dezvoltă lent, este important să faceți controale dentare regulate. Odată ce cariile dentare avansează, riscați să pierdeți dintele sau să dezvoltați un abces dureros, adică o infecție.


Complicații

Când cariile dentare nu sunt tratate timp îndelungat, există riscul ca dintele să fie compromis și devine necesară extracția. Cariile avansate pot duce la o infecție severă în interiorul dintelui și sub gingie (abces dentar). Această infecție se poate răspândi în întregul corp. Rareori, infecția de la un abces dentar poate fi fatală.

Cariile dentare sunt atât de frecvente încât multe persoane nu le consideră o problemă serioasă. Mulți părinți consideră că, la copii, cariile în dinții de lapte nu trebuie reparate pentru că dintele oricum se va schimba. Cu toate acestea, cariile dentare pot determina complicații grave și de durată, chiar și pentru copiii care nu au încă dinții permanenți.

Complicațiile cariilor dentare include:

  • durere;
  • abces dentar;
  • umflarea zonei sau acumularea de puroi în jurul unui dinte;
  • dinți deteriorați sau rupți;
  • probleme de masticație;
  • schimbările de poziționare ale dinților după pierderea dinților afectați.

Când cariile devin severe, este posibil să experimentați următoarele probleme:

  • durere puternică, ce interferează cu viața de zi cu zi;
  • scădere în greutate sau probleme de nutriție din cauza alimentației precare sau dificile, ca urmare a problemelor de masticație;
  • pierderea dinților, care vă poate afecta aspectul;
  • probleme de ordin emoțional, prin pierderea încrederii și stimei de sine;
  • în cazuri rare, un abces dentar (o infecție bacteriană) poate duce la infecții mai grave sau chiar infecție generalizată în organism, care pune viața în pericol.

Prevenție

Igiena orală adecvată, în special periajul regulat și folosirea aței dentare, poate preveni formarea plăcii dentare și îndepărtează acizii și bacteriile care cauzează cariile dentare.
O îngrijire corectă a dinților și a gingiilor include:

  • spălarea dinților cu o perie cu peri moi și pastă de dinți cu fluor de cel puțin două ori pe zi și, de preferință, după fiecare masă;
  • reducerea consumului de alimente și băuturi cu zahăr, amidon;
  • utilizarea zilnică a aței dentare pentru a scăpa de alimente și placa dentară blocată între dinți;
  • controale stomatologice de cel puțin două ori pe an, chiar mai frecvent dacă există o predispoziție la formarea cariilor, la boli ale gingiilor sau alte probleme de sănătate orală;
  • procedură de sigilare dentară, pentru a proteja suprafețele masticatorii ale dinților.

Bibliografie

  1. “Cavities/Tooth Decay - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cavities/symptoms-causes/syc-20352892
  2. NHS Choices. Tooth Decay. 2023, www.nhs.uk/conditions/tooth-decay/
  3. “Dental Decay.” Oral Health Foundation, 11 Feb. 2017, www.dentalhealth.org/dental-decay

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.