Infecție bacteriană

Despre infecția bacteriană

Infecțiile bacteriene definesc orice boală sau afecțiune cauzată de pătrunderea bacteriilor sau a toxinelor din organism. Patologiile specifice pot fi cauzate de bacterii ce pătrund în piele, în tractul gastro-intestinal, plămâni, inimă, creier, sânge, sau în orice altă parte a corpului.

La nivelul organismului uman, există bacterii bune, ce trăiesc în comuniune cu întregul, care ne protejează de alte bacterii, dar şi bacterii rele, care odată pătrunse în interiorul corpului, încearcă să îl distrugă.

Bacteriile dăunătoare din mediu sunt cele purtate de o persoană sau un animal infectat, cauzate de mușcături de insectă sau expunerea la alte surse contaminate: alimentele, băuturile sau diferite suprafețe de contact.

Bacteriile sunt microorganisme vii, monocelulare, care se pot reproduce rapid. Există milioane de bacterii care trăiesc în jurul nostru, în sol, în apă și pe suprafețele din locuință sau de la birou. Există chiar și milioane de bacterii prezente la nivel cutanat, sau în interiorul corpului uman.

Cele mai multe dintre acestea nu sunt dăunătoare. De altfel, multe sunt chiar utile pentru buna funcționare a organismului, deoarece ajută la digestia alimentelor, în timp ce altele susțin eliminarea altor bacterii ce încearcă să invadeze corpul. Dar chiar și bacteriile ”bune” pot cauza probleme, atunci când se înmulțesc în anumite zone ale organismului.

Diferența între o infecție bacteriană și o infecție virală este aceea că, în primul rând, organismele vii unicelulare, care se pot reproduce în mod autonom, provoacă infecții bacteriene.

Un organism care nu este alcătuit din celule provoacă infecții virale. Un virus trebuie întotdeauna să infecteze oameni sau alte viețuitoare pentru a crea mai multe copii ale conținutului său genetic.

Majoritatea infecțiilor bacteriene se tratează cu antibiotice recomandate de medicul specialist, în timp ce infecțiile virale nu sunt tratate niciodată cu antibiotice, ci cu o medicamentație specifică, în funcție de indicațiile medicului. De obicei, încărcătura virală se elimină de la sine din organism.

Tipuri de infecții bacteriene

Bacteriile pot provoca multe tipuri de infecție, în funcție de modul în care corpul a fost expus, sau de zona expusă la riscul de infectare.

Cele mai comune tipuri de infecție bacteriană sunt:

• intoxicațiile alimentare (gastroenterita);
• infecțiile pielii, ale urechilor sau sinusurilor;
• infecțiile cu transmitere sexuală;
• pneumonia bacteriană;
• majoritatea infecțiilor tractului urinar.

Infecțiile bacteriene cel mai des întâlnite sunt:

• Campylobacter și Salmonella - forme comune ale toxiinfecției alimentare;
• Celulita, furunculii, Impetigo - infecții produse la nivel cutanat;
• Boala pneumococică - infecție ce provoacă unele tipuri de pneumonie, dar și infecții ale urechii sau ale sinusurilor;
• Boala Lyme - o infecție bacteriană răspândită de căpușe;
• Vaginoza bacteriană - o creștere excesivă a bacteriilor în vagin;
• Chlamydia și Gonoreea - infecții cu transmitere sexuală;
• Faringita cu Streptococ - infecție bacteriană frecventă la copii, ce provoacă dureri în gât;
• Clostridium difficile - infecție localizată la nivelul intestinelor;
• E. coli - o cauză comună a infecției tractului urinar.

Factori de risc

Categoriile de persoane expuse acestor probleme de sănătate diferă, în funcție de tipul de infecție bacteriană dezvoltată:

Infecții urinare

Infecțiile urinare apar mai des la femei, care prezintă risc mai mare de a dezvolta infecții urinare de-a lungul vieții. Printre factorii de risc se află:

• anatomia - o femeie are uretra mai scurtă decât a bărbatului, fapt ce reduce distanța care trebuie parcursă de bacterii până ajung la vezica urinară;
• activitatea sexuală - femeile active sexual au un risc mai mare de infecție cu boli ale aparatului urinar; schimbarea frecventă a partenerilor crește, de asemenea, probabilitatea de infecție;
• anomalii ale aparatului urinar - există persoane născute cu anomalii ale tractului urinar, fapt ce nu permite eliminarea urinei în mod normal, sau care cauzează reținerea urinei în uretră, crescând riscul de infecție;
• intervențiile chirurgicale la nivelul aparatului urinar pot crește riscul unei infecții bacteriene.

Infecții alimentare

Infecțiile cu Salmonella sunt cele mai frecvente, iar persoanele cu cele mai mari riscuri de infectare sunt:

• copiii;
• persoanele în vârstă;
• persoanele cu sistemul imunitar slăbit;
• femeile însărcinate.

Dacă o femeie dezvoltă infecție cu Salmonella în timpul sarcinii, pot exista riscuri suplimentare. Mama și fătul pot fi serios afectați de deshidratare și de pierderea de nutrienți cauzate de infecția cu Salmonella.

În aproximativ 4% dintre infecțiile cu Salmonella care apar în timpul sarcinii, bacteriile se răspândesc în sânge, ceea ce poate provoca sepsis intrauterin, o afecțiune care poate pune în pericol atât viața mamei, dar mai ales a fătului.

Infecții cardiace

Persoanele cu afecțiuni cardiace prezintă un risc crescut de a dezvolta endocardită infecțioasă. Bacteriile ce produc infecții tind să se atașeze și să se multiplice pe țesutul deteriorat al inimii, pe valve cardiace implantate chirurgical sau pe suprafața endocardului (stratul intern al inimii), dacă este rigidă.

Factorii de risc sunt ridicați în următoarele cazuri:

• valve cardiace artificiale - bacteriile se pot atașa cu o mai mare ușurință de acestea, comparativ cu valvele normale ale inimii;
• defecte cardiace congenitale - persoanele care s-au născut cu valve anormale ale inimii, sau cu alte defecte cardiace, prezintă un risc mai ridicat de dezvoltare a infecțiilor;
• defecte ale valvei cardiace apărute din cauza febrei reumatice sau cardiomiopatiei hipertrofice.

De asemenea, persoanele care au avut în trecut endocardită infecțioasă, prezintă un risc ridicat de a dezvolta alte infecții la nivelul inimii. Un risc crescut de dezvoltare a unei infecții bacteriene îl au și persoanele care au un sistem imunitar slăbit, din diferite cauze, sau persoanele care consumă droguri administrate injectabil cu ace nesterile.

Diagnostic

Medicul va pune un diagnostic de infecție bacteriană după analizarea tuturor simptomelor, o anamneză (trebuie identificat istoricul, antecedentele, date referitoare la sursa de agent patogen), un examen clinic amănunţit (examinarea inimii și a plămânilor, palparea abdomenului și examinarea pielii) și prelevarea probelor care ar putea identifica prezența bacteriilor.

Dacă medicul suspectează o infecție bacteriană la plămâni, creier sau alt organ intern, vor fi solicitate și alte investigații precum radiografie (pulmonară sau de sinusuri mastoide), ecografie, electrocardiogramă, encefalogramă, RMN sau CT, pentru a căuta semne de infecție.

Testele pentru infecțiile bacteriene constau în prelevarea de probe biologice sau țesut și testarea acestora în laborator, pentru a identifica semne specifice. Tipuri de probă biologică prelevată pentru diagnostic:

• piele sau alt țesut afectat;
• sânge;
• flegmă (spută);
• fluid din jurul creierului;
• urină;
• secreții;
• scaun (fecale).

Prevenție

Există câteva modalități prin care poate fi redus riscul de apariție a diferitelor tipuri de infecții bacteriene:

• vaccinare - este recomandat ca, pe lângă schema naţională de vaccinare, să se accepte şi vaccinurile opţionale; există vaccinuri pentru multe boli bacteriene, inclusiv tetanos, tuse convulsivă, difterie și bacterii care provoacă anumite forme de meningită (Neisseria meningitides) şi pneumonie (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae tip B);
• igienă - menținerea obiceiurilor bune de spălat pe mâini (pentru cel puţin 20 de secunde), purtarea de haine curate și uscate, sau evitarea împărtăşirii obiectelor personale cu alte persoane;
• păstrarea rănilor curate - rupturile pielii permit pătrunderea bacteriilor, de aceea orice tăietură sau rană a pielii trebuie curățată și pansată;
• obiceiuri alimentare sigure - depozitarea corectă a alimentelor, gătirea cărnii la o temperatură care ucide bacteriile și spălarea sau curățarea fructelor și legumelor înainte de a le mânca;
• utilizați metode de protecție în timpul actului sexual (prezervativ);
• protejați-vă de mușcăturile de insecte - purtați îmbrăcăminte de protecție, utilizați spray împotriva insectelor și verificați-vă atât pe dumneavoastră cât și animalele de companie pentru căpușe, după ce ați petrecut timp în aer liber.

Bolile infecţioase vor continua să existe mereu dar permanenta dezvoltare a metodelor de diagnostic, supraveghere a metodelor terapeutice sau dezvoltare a vaccinurilor are un rol deosebit în controlul acestora.