Despre boala Dupuytren
Contractura Dupuytren (numită și boala Dupuytren) este o îngroșare anormală a fasciei, un strat de țesut aflat sub piele, în palma mâinii, la baza degetelor. Această zonă îngroșată se poate transforma într-o umflătură tare sau într-o bandă groasă. În timp, poate face ca unul sau mai multe degete să se strângă (se flectează) sau să se tragă, în lateral ori înăuntru, spre palmă.
Degetele inelar și mic sunt cel mai frecvent afectate. În multe cazuri, boala afectează ambele mâini. Rareori, pot fi afectate și picioarele.
Cauze
Cercetătorii nu cunosc încă exact care sunt cauzele contracției Dupuytren. Cu toate acestea, ei cred că factorii genetici joacă un rol important.
Factori de risc
Există totuşi o serie de factori de risc în apariţia contracturii Dupuytren:
- vârsta - afecțiunea se manifestă, de obicei, la persoanele trecute de vârsta mijlocie;
- sexul - este mai frecventă la bărbați decât la femei;
- etnia – un risc crescut îl prezintă persoanele cu origini scandinave sau nord-europene;
- ereditar - afecțiunea este adesea întâlnită în cadrul aceleiaşi familii, deci poate fi moștenită;
- tratamentul cronic - medicamente pentru convulsii, utilizate pentru tratarea crizelor epileptice, pot creşte riscul apariţiei contracturii;
- fumatul şi consumul de alcool;
- diabetul;
- boli vasculare preexistente.
Simptome
Simptomele contracturii Dupuytren se dezvoltă treptat, pe parcursul mai multor ani. Primul semn este, adesea, o umflătură sensibilă în palmă. La început poate exista o oarecare durere, dar, de cele mai multe ori, ea se estompează şi dispare.
Se pot dezvolta benzi dure de țesut, iar individului îi va fi mai greu să își întindă mâna şi degetele. Deși benzile pot semăna cu tendoanele, afecțiunea nu implică acest ţesut.
Simptomele comune pot varia de la ușoare la severe şi pot include:
- imposibilitatea de a așeza mâna pe o masă, cu palma în jos (testul mesei);
- unul sau mai mulţi noduli mici și sensibili în palmă; în timp, sensibilitatea dispare;
- nodulii se pot îngroșa și se pot contracta sau strânge; acest lucru poate cauza formarea de benzi groase de țesut sub piele, în palma mâinii;
- gropițe sau caneluri în pielea comprimată de degetul contractat; aceste zone pot deveni foarte dureroase și pot duce la pierderea pielii dacă nu se vindecă în mod corespunzător;
- degetele sunt trase în față;
- mâna nu este capabilă să lucreze la fel de bine.
Simptomele contracturii Dupuytren pot arăta ca alte probleme de sănătate. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru un diagnostic.
Afecțiunea nu este, de obicei, dureroasă. Cu toate acestea, îngreunează utilizarea degetelor şi afectează calitatea vieţii individului.
Diagnosticare
Medicul ortoped vă va examina mâna şi va testa flexibilitatea și sensibilitatea degetului mare și a celorlalte degete. De asemenea, vă poate fi testată puterea de prindere și de strângere.
Medicul specialist va măsura și va înregistra locațiile nodulilor și a benzilor de pe palmă. Cu ajutorul unui instrument special, el va măsura cât de mult se îndoaie sau se contractă degetele dumneavoastră. Gama de mișcare a degetelor poate fi, de asemenea, măsurată.
Aceste măsurători vor fi comparate cu măsurători ulterioare pentru a vedea dacă boala se agravează ori pentru a verifica eficienţa tratamentului.
Tratament
Medicul specialist va crea un plan de îngrijire dedicat, luând în calcul:
- vârsta, starea generală de sănătate și starea de sănătate anterioară;
- gradul de gravitate a cazului, evoluţia bolii;
- cât de bine vă descurcați cu anumite medicamente, tratamente sau terapii;
- prognosticul bolii, pe termen scurt şi mediu.
Nu există un remediu pentru contractura lui Dupuytren dar tratamentul poate încetini voluţia boalii sau poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
Tratamentele pentru contractura lui Dupuytren pot include:
- Intervenție chirurgicală
Acesta este cel mai frecvent tratament utilizat pentru cazurile avansate de boală. Medicul poate interveni chirurgical atunci când există o limitare în folosirea mâinii. În timpul intervenției pentru contractura Dupuytren, chirurgul face o tăietură (incizie) în zona afectată și scoate țesutul îngroșat. Acest lucru poate îmbunătăți mobilitatea degetelor. Există situaţii când, ulterior intervenţiei chirurgicale, contractura revine şi este necesară o nouă procedură.
- Injecție (injecție) cu steroizi
Dacă o umflătură este dureroasă, o injecție cu steroizi poate ajuta la ameliorarea durerii. În unele cazuri, aceasta poate împiedica agravarea afecțiunii dumneavoastră. Este posibil să aveți nevoie de injecții repetate.
- Radioterapie
Acest tratament funcționează cel mai bine în stadiul incipient al bolii. Razele X de joasă energie sunt direcționate către noduli, procedură ce poate înmuia nodulii și poate ajuta la împiedicarea apariției contracțiilor.
- Injecția cu enzime
Aceasta este o procedură mai nouă, mai puțin invazivă, efectuată de chirurgi special pregătiți. Medicul injectează un medicament anestezic pentru a amorți mâna. Apoi, enzima este injectată în nodul de țesut. În decurs de câteva ore, enzima descompune și dizolvă benzile dure. Acest lucru permite degetelor să se îndrepte atunci când cordonul este rupt de chirurg, de obicei a doua zi.
- Aponevrotomie cu ac
Aponevrotomia este şi ea o procedură nouă, mai puțin invazivă, ce se realizează sub anestezie locală. Chirurgul folosește un ac pentru a diviza țesutul bolnav. Nu se face nicio incizie.
Complicații
În timp, boala Dupuytren poate duce la o imposibilitate funcţională a mâinii pentru anumite sarcini, să nu puteți apuca obiecte mari sau să nu vă mai puteți îndrepta deloc degetele.
Prevenție
Nu se știe dacă boala Dupuytren poate fi prevenită sau dacă reapariția ei ar putea fi împiedicată.
Autor
Bibliografie
- “Dupuytren’s Contracture.” Hopkinsmedicine.org, 9 June 2022, www.hopkinsmedicine.org
- Brazier, Yvette. “What Is Dupuytren’s Contracture? All You Need to Know.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 14 Dec. 2021, www.medicalnewstoday.com
- “Dupuytren Contracture - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
Alte afecțiuni similare
Boala Crohn
Boala Crohn este o afecțiune digestivă cronică, inflamatorie, cu mecanism autoimun, diagnosticată cel mai frecvent la persoanele tinere.
Vezi detalii
Boala de decompresie
Boala de decompresie (boala Caisson) este o formă de embolie gazoasă care apare atunci când presiunea scade rapid şi, în acelaşi timp, gazul, dizolvat anterior în sânge...
Vezi detalii
Boală de reflux gastroesofagian (BRGE)
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune digestivă cronică în care acidul din stomac (și uneori și bila) refulează în esofag (tubul care leagă faringele...
Vezi detalii
Boala Gaucher
Boala Gaucher este rezultatul acumulării substanţelor grase în anumite organe, în special în splină şi ficat, provocând mărirea organelor şi afectând funcţia acestora....
Vezi detalii
Boala Gură - mână - picior
Boala Gură - mână - picior este o infecţie virală extrem de contagioasă, produsă cel mai des de virușii Coxsachie A16 şi Enterovirus A71; este mai frecventă la copiii...
Vezi detalii
Boala Huntington
Boala Huntington, cunoscută şi sub denumirea de coreea Huntington, este o afecţiune genetică neurodegenerativă lent progresivă. Este o boală rară, cu o prevalenţă de sub...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.