Reflux gastro-esofagian

Alte denumiri ale afectiunii:

RGE, Boala de reflux gastro-esofagian, BRGE

Refluxul gastro-esofagian este o afectiune medicala cauzata de incompetenta sfincterului esofagian inferior, fapt ce duce la refluxul continutului gastric in esofag si cauzand pirozis (durere asemanatoare unei arsuri). Refluxul prelungit poate duce la esofagita, strictura si rareori metaplazie.

Boala de reflux gastro-esofagian (RGE) este frecventa, aparand la 30-40% dintre adulti. Apare, de asemenea, fregvent la sugari, in mod caracteristic debutand la nastere. 

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune digestivă cronică în care acidul (si uneori si bila) din stomac ajunge (refluează) în esofag (tubul care leaga faringele de stomac), iritând mucoasa esofagiană și cauzând simptome precum arsuri, eructatii (râgâieli), regurgitatii, durere în piept. Aceste simptome pot fi resimțite de oricine câteodată. Dar când apar mai des (cel puțin de două ori pe săptămână) sau când afectează viața de zi cu zi, vorbim de boala de reflux gastroesofagian.

Când trebuie să mergeți  la medic pentru reflux gastro-esofagian

Mergeți urgent la medic dacă aveți durere în piept, în special acompaniată de alte semne și simptome precum dificultăți de respirație, durere la nivelul brațului. Acestea pot fi semne de infarct miocardic.

Mergeți la medic dacă aveți simptome de boala de reflux gastro-esofagian severe sau frecvente sau dacă trebuie să utilizați medicamente OTC pentru scăderea acidității de mai mult de două ori pe săptămână.

Diagnosticarea refluxului gastro-esofagian

Diagnosticul de reflux gastro-esofagian se bazeaza pe examenul clinic, uneori endoscopie, cu sau fara testul aciditatii.

O anamneza atenta sugereaza diagnosticul. Pacientii cu simptome tipice de reflux gastro-esofagian (RGE) pot beneficia de un trial terapeutic. Pacientii care nu prezinta ameliorari sau au simptome pe o perioada lunga de timp sau simptome ale complicatiilor trebuie urmariti. Endoscopia cu prelevrari citologice prin lavaj si biopsie directa din zonele anormale reprezinta examinarea de electie. La pacientii cu modificari neimportante la endoscopie si care prezinta simptome in ciuda tratamentului cu inhibitori ai pompei proteice trebuie monitorizat pH-ul esofagian. Desi tranzitul baritat evidentiaza cu usurinta prezenta ulcerelor esofagiene si a stenozelor ulceroase, este mai putin utilizat pentru refluxul minim sau moderat; in plus, majoritatea pacientilor cu anomali necesita esofagoscopie. Manometria esofagiana poate fi utilizata pentru a ghida localizarea sondei de pH si pentru a evalua peristaltismul esofagian inainte de tratamentul chirurgical.

Proceduri și teste pentru diagnosticarea bolii de reflux gastro-esofagian

Tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior

Un tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior este o procedură care implică înghițirea unui lichid cu gust ca de cretă (bariu) care pune în evidență mucoasa tractului digestiv la radiografie și eventuale anomalii ale acesteia (îngroșări, ulcere). Poate aduce infomații cu privire la tranzitul alimentelor (după modul în care bariul trece prin diferitele segmente digestive), inclusiv cu privire la refluxul în esofag. Poate diagnostica afecțiuni precum hernia hiatală.

Endoscopia digestivă superioară

Endoscopia digestivă superioară reprezintă o metodă de vizualizare directă a interiorului esofagului (precum și stomacului și duodenului) dvs. cu ajutorul unui tub flexibil care este prevăzut cu o camera video și cu o sursă de lumină, permițând medicului examinarea mucoasei esofagiene precum și, dacă este nevoie, recoltarea unei probe de țesut (biopsie) care să fie trimisă pentru examinarea la microscop a modificărilor celulare (examen histopatologic).  Totodată, endoscopia poate servi la evidențierea de complicații ale BRGE precum esofagul Barrett.

Ph-metria esofagiană

Ph-metria esofagiană este un test care monitorizează cantitatea de acid de la nivelul esofagului cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru), identificând când și cât timp acidul refluează în esofag. Ph-metrul este de regulă un tub subțire care se introduce prin nas până la nivelul esofagului, tub care este conectat la un aparat de înregistrare a variațiilor de aciditate.

Manometria

Manometria este un test care evaluează motilitatea (mișcările) și presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter în esofag pe cale nazală.

Echipa medicala MedLife - Endoscopie Gastroenterologie, Gastroenterologie

Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
Moraru Evelina,Medic Primar
Medic Primar
  •  
  • 1 of 18

Reflux gastro-esofagian - Cauze / agent infectios / factori de risc

Factori care contribuie la functionare normala a junctiunii gastro-esofagiene includ:

  • unghiul jonctiunii gastro-esofagiene
  • actiunea diafragmului
  • gravitatia (in ortostatism).

Factorii care contribuie la aparitia refluxului gastro-esofagian cuprind:

  • supraponderabilitarea
  • alimentele grase
  • bauturile acidulate si care contin cofeina
  • alcoolul
  • fumatul
  • unele medicamente.

Medicamentele care scad presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior include anticolinergicele, antihistaminicele, antidepresivele triciclice, blocantele canalelor de calciu, progesteronul si nitratii.

Refluxul gastro-esofagian (RGE) poate duce la esofagita, ulcer esofagian peptic, stenoza esofagiana si esofagul Barrett (o afectiune premaligna).

Factorii care contribuie la aparitia esofagitei constau in natura caustica a lichidului de reflux, incapacitatea de a elimina acest lichid de reflux din esofag, volumul continutului gastric si functiile protectoare locale ale mucoasei.

Unii pacienti, in special sugarii, aspira materialul de reflux.

Care sunt factorii de risc pentru boala de reflux gastro-esofagian

  • obezitatea
  • hernia hiatală
  • fumatul
  • astmul
  • diabetul zaharat
  • golirea întârziată a stomacului
  • boli de țesut conjunctiv, precum sclerodermia
  • sarcina
  • Sindromul Zollinger Ellison

Reflux gastro-esofagian - Simptome

Cel mai important simptom al refluxului gastro-esofagian este pirozisul, cu sau fara regurgitatia continutului gastric in gura. Sugarii prezinta varsaturi, iritabiliate, anorexie si, uneori, simptome de aspiratie cronica. Atat adultii cat si sugarii cu aspiratie cronica pot prezenta tuse, disfonie, sau wheezing.

Esofagita poate provoca odinofagie si chiar hemoragii esofagiene care de obicei sunt oculte, dar uneori pot fi masive. Stenozele peptice determina disfagie progresiva pentru alimentele solide. Ulcerele peptice esofagiene se manifesta prin acelasi tip de durere ca si ulcerele gastirice sau duodenale, dar de obicei localizata la nivelul apendicelui xifoid sau retrosternal superior.  Vindecarea este lenta, recidivele sunt frecvente si se soldeaza frecvent cu o stenoza.

Simptomele bolii de reflux gastro-esofagian pot include:

  • O senzație de arsură în piept, uneori ajungând până la nivelul gâtului, cu un gust acru-amar în gură
  • Durere în piept
  • Dificultate la înghițire (disfagie)
  • Tuse seacă
  • Răgușeală, dureri de gât
  • Regurgitație (întoarcerea) mâncării sau reflux de lichid acru (reflux acid)
  • Senzație de nod în gât

Reflux gastro-esofagian - Tratament

Tratamentul implica modificari ale stilului de viata, supresia acida utilizand inhibitori ai pompei protonice si, uneori, interventie chirurgicala.

Tratamentul refluxului gastro-esofagian necomplicat consta in ridicarea capului patului bolnavului cu 15 cm si evitarea alimentatiei cu 2-3 ore inainte de culcare, a stimulentelor puternice ale secretiei acide (ex. cafea, alcool), anumitelor medicamente (ex. anticolinergice), a anumitor alimente (grasimi, ciocolata) si a fumatului.

Tratamentul medicamentos consta in administrarea de inhibitori ai pompei protonice. La adulti se pot administra omeprazol, lansoprazol sau esomeprazol cu 30 de minute inainte de micul dejun. In unele cazuri, inhibitorii pompei proteice trebuie administrati de 2 ori/zi. La sugari si copii, aceste medicamente pot fi administrate intr-o doza zilnica unica. Aceste medicamente pot fi administrate pe termen lung, dar dozele trebuie ajustate la minimul necesar pentru a preveni simptomele.

Blocantele receptorilor H2 (ex. ranitidina la culcare) sau agentii promotilitate (ex. metocloprimid cu 30 de minute inainte de mese si de culcare) sunt mai putini suficienti.

Chirurgia antireflux (de obicei prin laparoscopie) se practica pe pacientii cu esofagita, hemoragii, stenoze, ulcere serioase, sau cu simptome care nu raspund la tratament. Stenozele esofagiene sunt tratate prin dialtari repetate cu balonase.

Modificarea dietei si stilului de viata in boala de reflux gastro-esofagian

Schimbările în dietă și în stilul de viață sunt la fel de importante ca și medicația:

  • Menținerea unei greutăți normale a corpului sau scăderea în greutate  în cazul persoanelor obeze sau suparponderale. Greutatea în exces determină creștertea presiunii în abdomen, împingând stomacul în torace și cauzând refluarea acidului în esofag.
  • Evitarea hainelor prea strâmte. Acestea pot cauza presiune la nivelul abdomenului și slăbi sfincteul esofagian inferior.
  • Evitarea alimentelor și băuturilor care pot determina arsuri – de regulă grăsimi, prăjeli, alcool, ciocolată, mentă, ceapă, usturoi, condimente picante, cafea, bauturi carbogazoase, roșii, citrice.
  • Evitarea poziției orizontale imediat după masă. Nu vă întindeți în pat după ce ați mâncat, ci așteptați cel puțin 3 ore înainte de a merge la culcare. Este bine de asemenea să nu vă aplecați imediat după mese și în general să evitați ridicarea de greutăți.
  • Modificarea poziției de dormit. Dacă aveți arsuri în timpul nopții, puteți încerca să vă folosiți de gravitație și să dormiți cu capul mai ridicat decât trunchiul – înclinând patul sau salteaua sau adăugând mai multe perne.
  • Evitarea fumatului. Fumatul scade presiunea și capacitatea sfincterului esofagian inferior de a funcționa corespunzător.

Reflux gastro-esofagian - Preventie

Pentru a preveni sau a reduce semnificativ cazurile de arsuri stomacale, o serie de schimbari ale stilului de viata sunt necesare. Cea mai importanta dintre acestea este mentinerea unei greutati normale, obezitatea fiind unul din principalii factori declansatori. Alte masuri sunt:

  • evitarea somnului imediat dupa masa,
  • renuntarea la fumat,
  • mancatul lent si mestecarea suficienta,
  • evitarea mancarurilor bogate in grasimi,
  • purtarea de haine largi in zona abdomenului.

Reflux gastro-esofagian - Prognostic

Cum se poate complica boala de reflux gastroesofagian

În timp, inflamația cronică de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicații precum:

  • Îngustarea esofagului (stricturi esofagiene) – prin formarea unei arii de țesut cicatriceal. Strictura esofagiană poate determina dificultăți de înghițire
  • Ulcer esofagian (o rană profundă a mucoasei esofagiene) cu risc de săngerare sau perforație,
  • cauzând durere, dificultate la inghițire.
  • Modificări precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) – atunci când apar niște prelungiri roșietice ale mucoasei gastrice la nivelul esofagului care sunt asociate cu risc de cancer esofagian. Riscul de cancer este mic, dar se recomanda urmărire prin endoscopie cu biopsii efectuate regulat pentru a evidenția semne timpurii de transformare malignă.

Gastroenterologie, Gastroenterologie Pediatrica, Endoscopie Gastroenterologie - alte afectiuni

  •  
  • 1 of 10
Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical
Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Taguri HTML permiseŞ <br>
  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
7 + 0 =
Rezolvați această problemă aritmetică simplă și introduceți rezultatul. De exemplu, pentru 1+3 introduceți 4.