Dishidroză

Cauze

Cauza dishidrozei este foarte rar cunoscută. În general, se consideră că factorul etiologic ar putea fi:

• o eczemă atopică;
• o eczemă de contact;
• o reacție alergică;
• o alergie medicamentoasă;
• alergii sezoniere;
• hiperhidroza palmoplantară - transpirația excesivă la nivelul mâinilor și/ sau a tălpilor;
• un focar infecțios;
• o micoză interdigitoplantară.

Simptome

Dishidroza se manifestă printr-o erupție cu vezicule umplute cu lichid clar. Bășicuțele pot crește în dimensiune și pot deveni dureroase. Această erupție poate sau nu să fie însoțită de o reacție inflamatorie (eritem), în schimb este întotdeauna însoțită de un prurit intens, care poate provoca senzația de arsură sau chiar de înțepături. Dacă pruritul persistă, se poate ajunge la leziuni, pentru că scărpinarea frecventă poate provoca rănire și descuamare. În general, dishidroza se vindecă spontan în 2-3 săptămâni, numai că recidivele apar frecvent și se pot întinde pe perioade de luni sau chiar ani. Pe măsură ce veziculele se usucă, pielea se poate crăpa și ulcera, mai ales în zonele scărpinate des.

Veziculele care însoțesc dishidroza diferă de la un caz la altul. S-a constatat că erupțiile devin mai severe la contactul cu substanțe iritante sau în condiții de umiditate.

Tratament

Există mai multe tipuri de tratament împotriva dishidrozei, în funcție de severitatea erupției. Formele ușoare de dishidroză nu necesită tratament. Dacă o persoană are o alergie alimentară, aceasta poate agrava simptomele dishidrozei.

Tratamentul în cazul dishidrozei constă în eliminarea cauzei, numai că nu întotdeauna această cauză poate fi identificată. Medicul recomandă:

• antibiotice: dacă pielea se infectează;
• băi cu soluții antiseptice;
• unguente și creme pe bază de corticosteroizi;
• unguente imunosupresive;
• aplicare de comprese reci la intervale de câteva ore, jeturi cu apă rece;
• medicamente antihistaminice;
• cure de glucocorticoizi pe cale orală;
• terapia cu lumină UV;
• drenarea bulelor mari.

Uneori medicul poate indica mai multe tipuri de tratament, folosite consecutiv, pentru vindecarea optimă. Însă cel mai important lucru este ca, pe perioada tratamentului, pacientul să nu se scarpine. De asemenea, foarte important, dacă pielea se infectează, medicul poate recomanda antibiotice.

Complicații

Cea mai serioasă complicație a dishidrozei este infecția, dar sunt și alte complicații care ar trebui trecute în revistă:

• mâncărimile/ pruritul;
• durerea asociată cu bășicuțele;
• este afectată calitatea somnului;
• gradul crescut de iritabilitate;
• infecția bacteriană care poate determina celulita infecțioasă sau chiar septicemia;
• modificările distrofice ale unghiilor.

Dishidroza nu prezintă risc vital pentru pacienți, dar cazurile severe pot fi destul de problematice.

Dieta în cazul dishidrozei

Dieta poate să joace un rol important în apariția acestei eczeme. Medicul recomandă alimentație bogată în surse cu vitamina A și acizi grași Omega-3 (somon, ficat de cod, morcovi, cartofi dulci, spanac, broccoli, ardei grași, roșii, dovleac). De asemenea, se pot recomanda suplimentele cu vitamina A și Omega-3, dar pentru aceste suplimente ar trebui să existe și o prescripție medicală.

Pacienții sensibili cu alergie confirmată la nichel ar trebui să evite alimente precum: ceapă, cereale integrale, spanac, ciocolată neagră, cacao, specialități marine. Pacienții sensibili la cobalt sunt sfătuiți să evite: piersici, bere, varză, cacao, ciocolată, cafea, ficat, nuci, făină integrală.

De reținut

Dacă pacientul nu răspunde la tratamentul medicamentos, medicul poate recomanda reducerea sau eliminarea din dietă a anumitor alimente care conțin cobalt sau nichel:

• leguminoase;
• conserve de carne/ pește;
• cacao;
• nuci;
• alune;
• semințe;
• soia/ produse de soia.