Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Spitalele MedLife
București
Sibiu
Arad
Brașov
Ploiesti
Cluj-Napoca
Timișoara
Craiova
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
LABORATOARE CENTRALE
LABORATOARE COVID
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
CENTRE IMAGISTICĂ
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Constanța
Iași
Neamț
Târgoviște
Mureș
Abonamente individuale
Abonamente Corporate
Pachete prevenție post COVID-19
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedLife
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RoMaine
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
INVESTIM ÎN CERCETARE
La MedLife, binele se face prin cunoaștere, iar cunoașterea înseamnă știință, tehnologie, cercetare. Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife, creat pentru nevoi și soluții autohtone.
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Boala se caracterizează frecvent prin convulsii recurente. Acestea sunt episoade scurte de mișcări involuntare, care pot implica o parte a corpului (parțial), sau întregul corp (criză generalizată).
Uneori, convulsiile sunt însoțite de pierderea cunoștinței și a controlului funcției intestinului sau vezicii urinare.
Episoadele de convulsii sunt rezultatul descărcărilor electrice excesive dintr-un grup de celule ale creierului. Locul acestor descărcări pot fi în diferite zone ale creierului. Convulsiile pot varia de la un episod scurt de tremur al mușchilor până la convulsii severe și prelungite. Crizele pot varia, de asemenea, în funcție de frecvență, de la mai puțin de una pe an la mai multe pe zi.
Important de reținut este că o criză nu înseamnă epilepsie (mai puțin de 10% dintre persoanele din întreaga lume suferă o criză în decursul vieții). Epilepsia este definită ca având două sau mai multe convulsii neprovocate.
Frica, neînțelegerea, discriminarea și stigmatizarea socială au fost puse în relație cu epilepsia vreme de secole. Acest stigmat continuă și astăzi în multe țări și poate avea un impact negativ asupra calității vieții persoanelor care suferă de această boală, dar și a familiilor acestora.
Epilepsia este una dintre afecțiunile neurologice cele mai grave. Boala poate fi ținută sub control dacă este diagnosticată la timp și dacă este tratată adecvat. Problema o reprezintă faptul că aceste crize de epilepsie sunt de foarte multe ori confundate cu afecțiuni psihologice, astfel încât diagnosticul este întârziat.
În aproximativ 50% din situaţiile întâlnite la nivel global, cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute și înțelese.
Cele care sunt cunoscute sunt împărțite în mai multe categorii: structurale, genetice, infecțioase, metabolice, imune și necunoscute.
În principal, cele mai importante cauze ale epilepsiei sunt:
Unii factori pot crește riscul de epilepsie:
În ceea ce privește factorii declanșatori externi ai epilepsiei, aceștia sunt:
Deoarece epilepsia este cauzată de o activitate anormală în creier, convulsiile pot afecta orice proces coordonat de creier. Semnele și simptomele convulsive pot include:/p>
Simptomele variază în funcție de tipul de convulsii. În cele mai multe cazuri, o persoană cu epilepsie va avea tendința de a avea același tip de convulsii de fiecare data astfel încât simptomele vor fi similare de la un episod la altul.
Pierderile de cunoștință pot surveni fără un motiv anume sau ca urmare a consumului excesiv de alcool sau droguri, dar și din cauza insomniilor sau a oboselii cronice.
Durata crizelor epileptice este relativ scurtă, poate fi vorba de câteva secunde sau minute şi pot apărea la intervale diferite de timp (de mai multe ori pe zi, pe săptămână sau o dată pe lună, ori de mai multe ori pe lună).
Există și varianta unor crize epileptice care se repetă fără întrerupere, când bolnavul nu își revine la starea normală. Aceasta se numește stare de rău epileptic. Crizele epileptice pot surveni atât ziua cât și în timpul somnului (crize morfeice).
Unii pacienți care suferă de epilepsie au anumite semne care îi previn că va urma o criză epileptică. Acestea sunt: oboseală, nervozitate, durere de cap, tegumente palide sau roșeață facială.
Crizele epileptice se împart în:
Convulsiile care par să includă toate zonele creierului sunt numite convulsii generalizate. Acestea sunt de șase tipuri:
Când crizele par să provină de la o activitate anormală într-o singură zonă a creierului, ele se numesc convulsii focale (parțiale). Aceste crize se împart în două categorii:
Simptomele crizelor focale pot fi confundate cu alte tulburări neurologice cum ar fi migrena, narcolepsia sau bolile mintale. Este necesară o examinare detaliată și o testare, pentru a distinge epilepsia de alte tulburări.
Pe medic îl pot ajuta următoarele informații:
În plus, medicul neurolog testează memoria pacientului și abilitatea de gândire prin intermediul câtorva teste simple. În acest fel va fi mai ușor de identificat zona din creier care are probleme.
În baza acestor informații, a simptomelor și a istoricului medical, medicul poate recomanda mai multe investigații pentru a determina cauza convulsiilor. Poate fi vorba despre:
Pentru a stabili cu exactitate diagnosticul, medicul analizează simptomele și istoricul medical și recomandă mai multe teste pentru a confirma diagnosticul și a determina cauza convulsiilor. În acest sens, este foarte important un examen neurologic efectuat de medicii neurologi (electroencefalogramă).
Crizele epileptice pot fi controlate. Până la 70% dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie scapă de convulsii cu utilizarea adecvată a medicamentelor recomandate. Întreruperea tratamentului anti-convulsii poate fi luată în considerare după cinci (5) ani fără convulsii și ar trebui să ţină cont de factorii clinici, sociali și personali relevanți. O etiologie documentată a crizelor convulsive și un model electroencefalografic anormal (EEG) sunt doi predictori foarte consistenți ai recurenței convulsiilor.
În țările cu venituri mici, aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu epilepsie nu primesc tratamentul de care au nevoie. Aceasta se numește „diferența de tratament”. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în multe țări cu venituri mici și medii există o disponibilitate scăzută a medicamentelor antiepileptice.
Tratamentul chirurgical poate fi o soluție benefică pentru pacienții la care medicamentele nu dau rezultatul dorit.
O criză de epilepsie este periculoasă atât pentru pacient dar și pentru cei din jur. Este vorba despre:
Medicii știu ce se întâmplă în creier în timpul unei crize de epilepsie dar mecanismul producerii convulsiilor nu este pe deplin cunoscut. De asemenea, crizele diferă unele de altele în funcție de zona din creier în care apar descărcările lente anormale. Dacă apar în zona responsabilă cu vederea, pacientul suferă halucinații. Dacă apar în zona responsabilă cu mișcarea, pacientul cade sau tremură.
Da. Există cazuri în care epilepsia este lipsită de convulsii. În acest caz, bolnavul suferă o alienare față de realitate și, în unele cazuri, chiar delir. Persoana nu-și amintește nimic despre aceste simptome.
Crizele parțiale au loc atunci când apare o activitate anormală numai într-o regiune a creierului. Crizele epileptice parțiale pot fi însoțite sau nu de pierderea cunoștinței.
Crizele epileptice generalizate apar atunci când toate zonele creierului sunt afectate.
Pentru a ține afecțiunea sub control, trebuie să se țină seama de următorii pași:
Neurologie pediatrica
Call Center - (021) 9646
Neurologie
Neurologie și Neurologie pediatrica
Call Center - (025) 6960
Ecografie 3D și Neurologie
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.
©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.