medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Epifora

Epifora

Alte denumiri: Lăcrimare excesivă

Descoperă informații utile despre epifora: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre epiforă

Epifora se datorează unei perturbări a echilibrului între producția de lacrimi și eliminarea lor prin canalul nazolacrimal. Ca urmare, epifora reprezintă o lăcrimare excesivă, afecțiune care poate implica fie un ochi, fie ambii ochi.

Ea poate afecta toate vârstele, bebelușii sub 12 luni și adulții peste 60 de ani fiind cei mai predispuși la epiforă.

La bebeluși, epifora este, de obicei, cauzată de un canal nazolacrimal blocat, în timp ce la adulții mai în vârstă este vorba despre o supraproducție de lacrimi.

Epifora este subdivizată în două mari categorii, pe baza etiologiei:

  • Epifora funcțională;
  • Epiforă nefuncțională.

Epifora funcțională se referă la disfuncția sistemului de drenaj lacrimal în prezența permeabilității anatomice, care are ca rezultat hipersecreția glandei lacrimale. În schimb, epifora nefuncțională se referă la scăderea fluxului lacrimal în sistemul de drenaj lacrimal din cauza obstrucției anatomice a căilor lacrimale. Cu toate acestea, epifora funcțională și cea nefuncțională nu se exclud reciproc, iar tulburarea poate apărea din orice alterare a echilibrului dintre fluxul și scurgerea lacrimilor.

Oftalmolog verifică pacientă cu epifora

Cauze

Există multiple cauze ale epiforei:

  • obstrucția de canal nazolacrimal apare la nou-născuți și se datorează persistenței membranei Hasner, ceea ce determină imposibilitatea evacuării lacrimilor în nas;
  • blefarita severă;
  • conjunctivita bacteriană, alergică sau virală;
  • ochi extrem de uscați;
  • infecții ale căilor lacrimale: dacriocistita;
  • inflamații ale pleoapelor (orjelet);
  • anomalii ale pleoapei: entropion, ectropion, trichiazis;
  • expunerea la iritanți de mediu - fumul sau poluarea aerului;
  • contaminarea ochiului cu particule diverse;
  • formațiuni tumorale benigne sau maligne care fac compresie pe căile lacrimale;
  • afecțiuni ce implică corneea: eroziuni corneene, ulcere corneene, keratite, corpi străini corneeni;
  • glaucomul congenital;
  • rupturi traumatice ale canalului nazolacrimal sau canaliculelor;
  • fracturi faciale care afectează canalul nazolacrimal;
  • malformații ale sistemului lacrimal (lipsa congenitală a punctelor lacrimale);
  • stenoza punctelor lacrimale și a canaliculelor lacrimale;
  • sclerozarea canalului nazolacrimal și a canaliculelor lacrimale secundar radioterapiei (tratarea diferitelor neoplasme), utilizării anumitor medicamente, inflamațiilor cronice, tulburărilor autoimune (sindrom Stevens-Johnson).

Factori de risc

Factorii de risc asociați epiforei sunt:

  • igienă oculară necorespunzătoare;
  • boli autoimune;
  • traumatisme ale feței;
  • tratament radioactiv în vecinătatea căilor lacrimale.

Simptome

Simptomele epiforei diferă în funcție de cauză și includ:

  • ochi umezi, cu multiple lacrimi ce curg pe obraz;
  • durere oculară;
  • prurit;
  • ochi roșii;
  • vedere tulbure sau neclară.
Control al ochiului la cabinetul oftalmologic

Diagnosticare

Diagnosticarea epiforei și decelarea cauzei acesteia se face de medicul oftalmolog, în urma unui examen oftalmologic minuțios.

În funcție de cauza epiforei, se realizează diferite teste diagnostice:

  • Testul cu fluoresceină se utilizează pentru a identifica eroziunile corneene și pentru a pune în evidență imposibilitatea drenării lacrimilor prin canalul nazolacrimal;
  • Testul Schirmer și testul de rupere a filmului lacrimal se realizează pentru a evidenția sindromul de ochi uscat;
  • Evaluarea dimensiunii meniscului lacrimal (înălțimea meniscului lacrimal) - nivelul mediu al lacrimilor la ochii cu canale nazolacrimale obstruate este 0,6 mm, comparativ cu 0,2 mm la persoanele sănătoase;
  • Investigații imagistice - CT sau IRM sinusuri;
  • Endoscopie de sinusuri, atunci când se suspicionează implicarea acestora;
  • Dacrioscintigrafia este o metodă imagistică, utilizată pentru a detecta obstrucțiile sistemului lacrimal;
  • Dacriocistografia este o metodă de diagnostic radiologic, folosită pentru a evalua sistemul de drenaj lacrimal.

Tratament

Există posibilitatea ca formele ușoare de epiforă, în special cele datorate iritanților oculari sau finelor dezepitelizări corneene, să se remită spontan.

Dacă simptomatologia persistă, este obligatorie identificarea cauzei acesteia și prescrierea unui tratament specific. Gestionarea cu succes a epiforei presupune stabilirea cu exactitate a cauzei care determină această afecțiune.

Metodele de tratament ale epiforei se clasifică în: tratament medicamentos conservator, tratament semiinvaziv nechirugical, tratament chirurgical, tratament cu toxină botulinică.

Tratamentul medicamentos se indică în:

  • Conjunctivite, blefarite, alte infecții ușoare - colir sau unguent cu antibiotice, antiinflamatoare, antialergice, antivirale;
  • Sindrom de ochi uscat - lacrimi artificiale, geluri de hidratare;

Prezența corpilor străini necesită îndepărtarea lor.

Obstrucția de canal nazolacrimal la adult necesită realizarea unor manevre pentru permeabilizarea lor (irigație de căi lacrimale, dezobstrucție de căi lacrimale). În cazul în care obstrucția este severă, se poate realiza protezare cu tuburi de silicon.

În managementul obstrucției congenitale a canalului nazolacrimal la copil pot fi utilizate opțiuni de tratament foarte complexe și neinvazive: tratament conservator, sondare, irigare, intubare cu tub de silicon, fractură de cornet inferior, dacriocistoplastie cu balon (dilatarea cateterului cu balon constă în introducerea unui mic balon dezumflat în canalul lacrimal, apoi umflarea balonului pentru a deschide pasajul), chirurgie endoscopică intranazală sau dacriocistorinostomie.

Este important ca tehnica pe care o alegem să fie în corelație cu etiologia bolii și cu complexitatea cazului. Atât la adult cât și la copil este obligatorie realizarea masajului sacului lacrimal pentru a ajuta la evacuarea lacrimilor.

Tehnicile chirurgicale utilizate pentru tratarea epiforei sunt:

  • Pentru afecțiunile pleoapelor - ectropion, entropion - este necesar un tratament chirurgical al pleoapei;
  • O procedură chirurgicală numită dacriocistorinostomie este efectuată pentru a uni sacul lacrimal cu mucoasa nazală și pentru a restabili drenajul lacrimal atunci când dacriocistita este cronică și nu răspunde la tratament medicamentos;
  • Punctoplastia este o procedură în care se fac mici incizii în puncta ochiului, pentru a crea o deschidere de dren mai mare.

Studiile clinice care utilizează toxina botulină au arătat că acest agent este eficient în tratamentul următoarelor tipuri de epiforă:

Epifora funcțională:

  • Hipersecreție lacrimală paroxistică;
  • Regenerare aberantă a nervului facial;
  • Paralizii faciale;
  • Epiforă gustativă;
  • Transplant de glandă submandibulară complicat de epiforă.

Epifora nefuncțională:

  • Obstrucția canalului nazolacrimal;
  • Stenoza ductului nazolacrimal;
  • Cauterizare postpunctală.

Contraindicațiile tratamentului cu toxină botulinică sunt: tulburări neuromusculare (scleroza laterală amiotrofică, miastenia gravis, sindromul Eaton-Lambert), alergie la toxina botulinică, sarcina, alăptarea.


Complicații

Epifora netratată poate duce la apariția complicațiilor precum:

  • suprainfectare;
  • evoluție spre celulită orbitară dacă epifora este cauzată de un proces infecțios;
  • decompensare corneană dacă factorul cauzator este un corp străin cornean sau un sindrom de ochi uscat netratat corespunzător.

Există, de asemenea, posibilitatea apariției complicațiilor secundar realizării manevrelor de dezobstrucție precum:

  • traumatisme ale punctului și canaliculelor lacrimale;
  • alterarea mucoasei lacrimale;
  • realizarea unor căi false.

Prevenție

Prevenția apariției epiforei se realizează prin:

  • evitarea iritanților oculari și a alergenilor;
  • o igienă riguroasă a pleoapelor;
  • folosirea de lacrimi artificiale pentru hidratarea ochilor.

Autor

Dr. Avram Elena

Medic Specialist Oftalmologie

Bibliografie

  1. Wikipedia Contributors. “Epiphora (Medicine).” Wikipedia, Wikimedia Foundation, 6 Feb. 2021, https://en.wikipedia.org
  2. The. “The Tearing Patient: Diagnosis and Management.” American Academy of Ophthalmology, June 2009, www.aao.org
  3. Dr Hayley Willacy. “Watering Eyes (Epiphora).” Patient.info, 21 Feb. 2023, https://patient.info/eye-care/watering-eyes-epiphora
  4. “Lacrimal Gland Botulinum Toxin Injection for Epiphora Management - EyeWiki.” Aao.org, 9 Jan. 2023, https://eyewiki.aao.org

Echipa medicală - Oftalmologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.