Fractura de bazin

Alte denumiri: Fractura de pelvis

Descoperă informații utile despre fractura de bazin: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre fractura de bazin

Bazinul reprezintă structura osoasă care conectează baza coloanei vertebrale la capătul superior al picioarelor.

O fractură de bazin presupune ruptura unuia sau a mai multor oase din pelvis. Fracturile pelvine sunt un tip mai rar de fractură (aproximativ 3% din toate fracturile întâlnite la adulți) și pot varia de la ușoare la severe. Majoritatea fracturilor de bazin ușoare nu necesită, de obicei, intervenție chirurgicală, în timp ce fracturile severe trebuie reparate doar chirurgical.

Pelvisul este o structură asemănătoare unui inel, iar o fractură care lezează o parte a structurii este, deseori, însoțită de o fractură sau de lezarea ligamentelor într-un alt punct al structurii. Medicii au identificat mai multe tipare ale rupturilor de bazin. Modelul specific al fracturii depinde de direcția în care a fost ruptă și de cantitatea de forță care a cauzat rănirea.

Fracturile oaselor bazinului pot fi descrise ca „stabile” sau „instabile”, în funcție de nivelul de lezare a integrității structurale a inelului pelvin. Deoarece pelvisul se află în apropierea vaselor de sânge și a organelor majore, fracturile pelvine pot provoca sângerări puternice și alte leziuni care necesită tratament de urgență.

Un tip aparte de fractură a bazinului este fractura „în carte deschisă”, denumită astfel pentru că se rupe simfiza pubiană (articulaţia cartilaginoasă care leagă ramura superioară stângă și dreaptă ale osului pubian cu oasele șoldului), ca urmare a unei forţe de compresie anteroposterioară, ceea ce produce deschiderea bazinului „ca o carte”.

Cauze

Majoritatea fracturilor pelvine sunt cauzate de evenimente traumatice puternice, cum ar accidentele de circulație sau căderile de la mare înălțime.

Cei mai afectați de fractura de bazin sunt bărbații foarte tineri și persoanele de peste 60 de ani, femeile și copiii fiind mai rar pacienți cu rupturi de pelvis, datorită structurii anatomice osoase mai elastice.

Principalele cauze ale apariției fracturii de bazin:

accidentele auto - care implică atât șoferii, pasagerii, cât și pietonii;
căderile de la înălțime;
accidente profesionale;
traumatisme diverse.

În cazul persoanelor în vârstă, uneori și un impact mai mic, cum ar fi o cădere cauzată de împiedicare, este suficient pentru a provoca o fractură de bazin, explicația fiind dată de densitatea slabă a oaselor, cauzată fie de procesul firesc al îmbătrânirii, fie de osteoporoză.

Factori de risc

Factorii de risc care pot duce la o fractura de bazin:

osteoporoză - persoanele diagnosticate cu această boală prezintă un risc mai mare de a suferi o fractură de bazin;
antecendentele - persoanele care au mai suferit căderi, în special cele în vârstă, au un risc crescut de a suferi o fractură pelvină în urma căderii;
practicarea anumitor sporturi - fractura de bazin este rar întâlnită la sportivii de performanță, dar poate apărea la cei care practică ski sau hochei; se numește fractură de avulsiune pelviană și se produce dacă tendonul care leagă mușchiul ischio-jambier de pelvis, se desprinde de pelvis și deplasează cu el un mic fragment de os.

Simptome

Un bazin fracturat are, aproape întotdeauna, ca principal simptom durerea. În cazul producerii unei fracturi, durerea este agravată de mișcarea șoldului sau de încercarea de a merge. Deseori, persoana care a suferit un traumatism al bazinului menține șoldul sau genunchiul îndoit într-o anumită poziție în care durerea este mai puțin severă. Unii pacienți pot prezenta chiar deformări anatomice sau învinețire în zona șoldului.

Pentru că bazinul este o structură complexă, orice afectare a componentelor care sunt traumatizate implică o serie de simptome, care diferă de la un caz la altul, în funcție de tipul de leziune suferită. Ţinând cont de intensitatea traumatismului, bazinul poate prezenta fisuri, fracturi, lezare a axului vascular principal, luxație, disjuncție sau rupturi ale ligamentelor.

De exemplu, dacă fractura de bazin a lezat și axul vascular, simptomele specifice vor fi însoțite și de lipsa pulsului la extremități, răcirea membrelor în zona periferică sau schimbarea culorii pielii membrelor inferioare.

Principalele simptome ale rupturii de bazin sunt:

imposibilitatea de a mișca piciorul afectat sau de a sta în picioare;
durere - abdominală sau inghinală;
senzație de frecare a oaselor (crepitație osoasă);
impotență funcțională - imposibilitatea executării unor comenzi firești;
deformare anatomică - în cazul luxației;
amorțeli sau furnicături în picioare sau în zona inghinală;
lipsa pulsului periferic;
extremități reci;
sângerări din vagin, uretră sau rect;
dificultate la urinare;
stare de şoc.

Diagnosticare

Pentru a diagnostica fractura de bazin este nevoie de consultul unei medic specialist ortoped. Pentru că acest tip de fractură poate duce la decesul persoanei traumatizate, examinarea de urgență a pacientului este obligatorie și presupune prezența medicului specialist care va cerceta atent zona bazinului și își va nota toate observațiile, respectiv echimozele, hematoamele și alte posibile leziuni.

Imediat după consultul clinic, medicul va solicita examinarea radiologică și/sau tomografică. Următoarele teste imagistice pot fi utilizate pentru a diagnostica o fractură pelvină:

Radiografia (raze X) - procedură imagistică obligatorie pentru diagnosticarea fracturilor pelvine; ea va indica medicului în ce parte a pelvisului s-a produs leziunea osoasă și cât de gravă este;
Tomografie computerizată (CT) - oferă imagini mai detaliate decât radiografiile obișnuite și poate da indicație asupra altor leziuni asociate fracturii de bazin;
RMN (rezonanță magnetică).

Tratament

Tratamentul unei fracturi pelvine variază în funcție de severitatea leziunii. El este indicat de medicul ortoped şi trebuie să țină cont de mai mulți factori, printre care: tipul de fractură, intensitatea deplasării oaselor, starea generală de sănătate, dar și rănile asociate.

În cazul fisurilor sau a rupturilor bazinului mai puțin grave, medicul poate recomanda tratamentul nechirurgical, dacă fracturile sunt stabile, iar oasele sunt nedeplasate sau minim deplasate.

În tratamentul nechirurgical al fracturii de bazin se va include și suportul dispozitivelor ajutătoare de mers (cârje, premergător, scaun cu rotile) pe perioada de fixare a oaselor, dar și medicație pentru ameliorarea durerii sau anticoagulante pentru evitarea riscului de formare a cheagurilor de sânge.

Tratamentul chirurgical va fi ales în cazul pacienților care prezintă fractură a bazinului instabilă. Fracturile grave ale pelvisului pot necesita una sau mai multe proceduri chirurgicale:

Fixare externă - medicul poate utiliza fixarea externă pentru a stabiliza oasele pelvisului. Această procedură presupune montarea unui dispozitiv metalic, cu tije și șuruburi care sunt introduse în oase prin mici incizii în piele și mușchi. Fixatorul extern acționează ca un cadru stabilizator pentru a menține oasele rupte în poziția corectă, până când vindecarea este completă;
Tracțiunea scheletică - această procedură folosește un sistem de scripete de greutăți și contragreutăți în scopul realinierii fragmentelor de os lezate. Ea este adesea folosită imediat după depistarea leziunii și îndepărtată după intervenția chirurgicală. În anumite cazuri, cum ar fi fracturile acetabulare (soclul în care intră capul femoral) acestea ar putea fi tratate doar prin procedeul de tracțiune a scheletului;
Reducere deschisă și fixare internă - procedura se folosește în timpul operației chirurgicale și constă în repoziționarea și alinierea normală a fragmentelor osoase deplasate. Zona lezată este fixată apoi cu șuruburi şi/sau plăci metalice.

În majoritatea cazurilor în care s-a produs un traumatism asupra bazinului, medicul ortoped va încuraja mișcarea timpurie. Cei mai mulți pacienți sunt mobilizați și încep să meargă și să efectueze exerciții de recuperare la scurt timp după operație.

Exercițiile specifice indicate de un fizioterapeut vor ajuta la creșterea flexibilității și restabilirea mișcărilor anatomice ale șoldului. Alte exerciții sunt recomandate pentru a dezvolta puterea și rezistența musculaturii, astfel încât pacientul să-și poată relua activitățile zilnice.

Programul de recuperare după o fractură de bazin trebuie efectuat doar sub îndrumarea unui kinetoterapeut și necesită multă voință și răbdare.

Vindecarea fracturilor de bazin poate dura între 8 și 12 săptămâni, iar în cazurile unor leziuni grave, chiar mai bine de un an, înainte ca pacientul să se considere complet recuperat.

Complicaţii

Fractura de bazin este considerată una dintre cele mai riscante leziuni, cu un potențial de mortalitate de peste 50%, mai ales în cazul fracturilor deschise.

Complicațiile asociate fracturii de bazin sunt cele care pot apărea în orice intervenție chirurgicală majoră care presupune repoziționarea și alinierea oaselor care compun zona pelvisului.

Printre complicațiile frecvent întâlnite se regăsesc:

leziuni ale nervilor sau ale vaselor de sânge;
cheaguri de sânge;
embolie pulmonară - un cheag de sânge în plămâni;
vindecare întârziată a rănilor din cauza infecțiilor.

Prevenție

Există anumite reguli de bază care, respectate, pot preveni apariția unei fracturi de bazin:

folosirea dispozitivelor de ajutor pentru mers de persoanele în vârstă și de cele cu antecedente de căderi; folosirea unui baston sau a unui premergător previne căderea și, implicit, scade riscul producerii unei fracturi de bazin;
conducerea preventivă evită accidentele de vehicule cu impact puternic, care sunt cea mai comună cauză fracturilor de bazin;
respectarea măsurilor de siguranță pentru cei care lucrează la înălțime;
încălzirea corespunzătoare înainte de practicarea sporturilor care prezintă risc de fractură de avulsiune pelviană, din cauza unei rupturi de tendon.

Bibliografie

“Pelvic Fractures: Treatment, Symptoms & Types.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org
“Pelvic Fractures - OrthoInfo - AAOS.” Aaos.org, 2016, https://orthoinfo.aaos.org
Russell, George V. “Pelvic Fractures: Practice Essentials, Anatomy, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 11 Apr. 2022, https://emedicine.medscape.com

Alte afecțiuni similare

Flebita și tromboflebita

Flebita este afecțiunea care presupune inflamarea unei vene, în timp ce tromboflebita se produce din cauza unuia sau mai multor cheaguri de sânge prezente într-o venă și...

Vezi detalii

Flutter atrial

Flutterul atrial este o tahiaritmie mai puțin frecventă decât fibrilația atrială, cu care se poate însă asocia, şi care se caracterizează printr-o disfuncționalitate a...

Vezi detalii

Foliculită

Foliculita este o afecțiune comună a pielii care este adesea cauzată de un folicul de păr infectat sau inflamat. Poate arăta asemănător cu acneea și poate fi asociată cu...

Vezi detalii

Fractura de femur

Fractura de femur este o leziune traumatică foarte gravă și dureroasă. Femurul, osul coapsei, este unul dintre cele mai lungi și rezistente din corpul uman, iar o fisură...

Vezi detalii

Fractura de gleznă

O gleznă ruptă presupune fracturarea unuia sau a mai multor oase care formează glezna. Fractura de glezna este considerată, în general, atunci când este lezat un singur...

Vezi detalii

Fractura de șold

O fractură de șold apare atunci când partea superioară a coapsei (femurului) se rupe. De obicei, leziunea rezultă dintr-o cădere sau dintr-un accident de mașină.

Vezi detalii