Flebita și tromboflebita

Cauze

Cauza principală a apariției flebitei superficiale este o posibilă complicație datorată unei proceduri medicale sau chirurgicale, cum ar fi leziunea unei vene, factor care crește riscul formării unui cheag de sânge. Uneori, aceste cheaguri apar și în absența unei răni.

Tromboflebita poate fi cauzată de factori diferiți care pot determina formarea cheagurilor de sânge, cum ar fi:

• condiții genetice - mutațiile din ADN pot determina coagularea sângelui prea ușor, iar aceste mutații pot fi moștenite de la părinți;
• vene varicoase - venele îngroșate, în structură de pânză de păianjen, care apar pe picioare și reprezintă un risc deosebit de tromboflebită în această zonă;
• trauma - leziuni ale venelor sau în apropierea acestora care pot provoca inflamații ce duc la formarea cheagurilor;
• proceduri medicale și medicamente - liniile și cateterele intravenoase pot provoca cheaguri care duc la tromboflebita. Anumite tipuri de tratamente hormonale (anticonceptionale) ori medicamente pentru controlul nașterii pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge;
• consumul de droguri - drogurile recreative injectate sunt un factor de risc pentru tromboflebita din cauza infecțiilor cauzate de utilizarea nesigură sau necorespunzătoare;
• lipsa de mișcare - persoanele statice pe o perioadă lungă de timp, cele care lucrează la birou sau care au o circulație deficitară au un risc crescut de tromboză;
• condiții sau circumstanțe care afectează coagularea - cancerul, obezitatea, lupusul și anumite tulburări ale sângelui, precum și persoanele aflate în repaus la pat sau care au paralizie au risc mare de a dezvolta tromboflebita;
• sarcina sau naștere - crește riscul de apariție a cheagurilor de sânge;
• fumatul afectează circulaţia sângelui şi poate contribui la apariţia flebitei.

Simptome

Simptomele flebitei superficiale pot debuta lent, cu înroșirea și sensibilizarea unei zone de-a lungul venelor superficiale de pe piele. Deseori poate fi observată o zonă roșie lungă și subțire, deoarece inflamația urmează traseul unei vene superficiale, iar locul se simte cald, umflat și dur la pipăit. Un alt simptom poate fi senzația de arsură sau palpitație (senzatie pulsatilă) a zonei inflamate.

Simptomele sunt mai intense în poziție verticală și mai ales dimineața, la coborârea din pat. De asemenea, un simptom care poate apărea după dezvoltarea flebitei este febra ușoară.

Flebita venoasă profundă are simptome similare cu cea superficială, dar unii oameni pot avea afecțiunea și fără semne evidente. Cele mai frecvente simptome sunt durerile și umflătura apărută în unul dintre membrele inferioare. Unele persoane pot face febră dacă există și o infecție bacteriană care se suprapune. Când afecțiunea devine cronică, dacă nu a fost tratată adecvat, pe piele pot apărea ulcere.

Simptomele comune pe care le manifestă tromboflebita sunt:

• umflare - se observă rapid la venele de suprafață, dar în cazurile severe, umflarea vizibilă chiar și în venele mai profunde. Dacă există mai mult de un cheag, se pot evidenția mai multe umflături, în diferitele locații ale acelor cheaguri;
• modificări ale structurii venoase - venele se pot simți mai ferme față de normal. Condiția poate implica una sau mai multe vene, de obicei cele mai apropiate de cheag;
• durere - tromboflebita este, de obicei, o afecțiune dureroasă. Zona din jurul și deasupra cheagului se simte sensibilă și dureroasă. Durerea poate fi severă atunci când cheagurile sunt mari și se formează în vase de sânge mai mici sau dacă există cheaguri multiple.

Tromboflebita poate avea și alte simptome care nu apar întotdeauna, cum ar fi:

• schimbarea culorii în jurul zonei umflate;
• senzația de căldură în zona inflamată.

Tratament

Tratamentul pentru flebită constă atât în autoîngrijire la domiciliu, cât și în tratament medical. Opțiunile de tratament depind și de tipul de flebită diagnosticată, superficială sau profundă.

Tratamentul flebitei de îngrijire la domiciliu constă în:

• aplicarea de comprese calde pe zona afectată;
• poziția ridicată a picioarelor în starea de odihnă;
• administrarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (nu sunt recomandate dacă este prescris și anticoagulant).

Măsurile de autoîngrijire pot ameliora semnificativ flebita superficială în câteva săptămâni de la diagnosticare. Dacă flebita afectează o venă profundă sau există riscul de a dezvolta tromboza venoasă profundă, medicul poate recomanda tratamente suplimentare care includ:

• anticoagulante - reduc capacitatea sângelui de a se coagula. Ajută la prevenirea dezvoltării unui cheag existent și la reducerea riscului apariției de cheaguri suplimentare;
• medicamente trombolitice - dizolvă cheagurile și sunt, de obicei, utilizate pentru cazuri mai grave de tromboză venoasă profundă (se realizează întotdeauna sub stricta supraveghere medicală);
• tratamentul varicelor - în flebita superficială recurentă în vene varicoase, medicul va recomanda tratament pentru varice. Opțiunile includ scleroterapia, tratamentul cu laser sau îndepărtarea chirurgicală a venelor varicoase;
• trombectomie - procedură efectuată dacă tromboflebita venoasă profundă este foarte extinsă și cauzează probleme semnificative cu revenirea sângelui în membrul afectat;
• filtru de venă cavă - procedură recomandată pentru riscul apariției unei embolii pulmonare care nu poate fi prevenită prin administrarea unor anticoagulante. Acest filtru nu poate împiedica formarea cheagurilor de sânge, dar poate împiedica bucăți din cheag să ajungă la plămâni.

O componentă importantă a tratamentului este minimizarea factorilor de risc pentru dezvoltarea tromboflebitei prin anumite strategii, cum ar fi:

• cunoașterea factorilor de risc înainte de orice procedură chirurgicală;
• mobilizarea rapidă și verticalizarea cât mai curând posibil, după o operație;
• evitarea stilului de viață sedentar;
• purtarea șosetelor compresive;
• întinderea picioarelor și hidratarea corespunzătoare în cazul unei călătorii de lungă durată;
• renunțarea la fumat;
• menținerea unei greutăți moderate;
• administrarea medicamentelor cu prescripție medicală.

În cazurile în care tromboflebita este cauzată de montarea liniilor venoase sau a cateterului, îndepărtarea acestora este primul pas de tratament.

Tratamentele medicamentoase pentru tromboflebită implică următoarele:

• medicamente pentru durere;
• anticoagulante;
• medicamente trombolitice;
• antibiotice.

În cazuri mai severe, intervenția chirurgicală este cea mai bună opțiune pentru tratarea tromboflebitei , în special la nivelul picioarelor. Intervenția chirurgicală poate implica una sau mai multe proceduri, cum ar fi:

• Trombectomie mecanică - presupune mici incizii care permit chirurgului să îndepărteze fizic cheagul de sânge din venă.
• Îndepărtarea venelor - mici incizii în zona afectată pentru accesarea venei deteriorate, deconectarea ei de la sistemul circulator și apoi îndepărtarea porțiunii afectate.
• Decaparea venelor - procedură de îndepărtare a venelor printr-o metodă specifică. Se introduce un fir mic pe venă până la capătul îndepărtat apoi se trage de fir, iar vena iese cu el.
• Bypass - dacă vena afectată de tromboflebită nu are flux sanguin adecvat, se prelevează o altă secțiune de vas de sânge din altă parte a corpului și se folosește pentru a crea un nou vas de ocolire, pentru a restabili fluxul sanguin.
• Scleroterapia - injectarea unei soluții speciale în vena afectată, care determină sigilarea ei.

Tratamentul tromboflebitei poate presupune și anumite proceduri care au la bază folosirea unui caterer. Aceste proceduri presupun intervenția de lărgire a unei zone mai înguste a venei afectate. De asemenea, acest tip de procedură este folosită și pentru ablații, intervenții care folosesc căldura pentru a forma în mod intenționat țesut cicatricial care va menține fluxul de sânge în afara zonelor cu probleme.

O componentă a schemei de tratament pentru tromboflebită este recomandarea de a purta articole speciale de îmbrăcăminte cu componentă de compresie. Aceste articole, cum ar fi șosete, ciorapi sau bandaje, exercită o presiune ușoară, constantă asupra anumitor părți ale corpului, presiune ce contribuie la prevenirea formării de noi cheaguri și ajută la diminuarea inflamației și a durerii.

Complicații

Flebita superficială se vindecă, de cele mai multe ori, fără efecte de durată și rar poate determina complicații.

Tromboflebita însă, poate determina complicații serioase care pot duce la situații de urgență și pun în pericol viața pacienților. Principalul risc este apariția unei tromboze venoase profunde, iar dacă există un precedent, riscul unei recidive pe viitor este cu atât mai mare.

Complicațiile pot include:

• Embolie pulmonară (cheag de sânge în plămâni).
• Sindrom post-flebetic (durere și umflare cronică a picioarelor).

Și tratamentul pentru tromboflebită poate determina complicații și efectele secundare, în special atunci când implică intervenții chirurgicale și medicație agresivă.