RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre flutter atrial
Flutterul atrial este o tahiaritmie mai puțin frecventă decât fibrilația atrială, cu care se poate însă asocia, şi care se caracterizează printr-o disfuncționalitate a circuitelor electrice de la nivelul atriul drept, mecanismul de bază fiind reprezentat de o buclă de reintrare. În cazul pacienților cu flutter atrial, atriul bate foarte rapid, până la 250-350 de bătăi/minut, iar ritmul ventricular este de 150/min.
Există două tipuri de flutter atrial:
- formă tipică - cea mai frecventă, își are originea în atriul drept și este dependentă de istmul cavo-tricuspidian. Aceasta este, cel mai adesea, în direcția opusă acelor de ceasornic, ca direcție de propagare;
- forma atipică.
În funcție de durata aritmiei, există două clasificări:
- formă paroxistică - se caracterizează prin episoade cu debut și sfârșit brusc şi poate trece spontan în ritm sinusal (normal) sau în fibrilație atrială;
- formă persistentă - în care flutterul atrial poate fi permanent.
Cauze
Flutterul atrial apare rar la persoanele sănătoase, fiind întâlnit mai ales la pacienții care asociază boli valvulare, sindroame coronariene cronice, boli congenitale, cardiomiopatii, boli pericardice, boală pulmonară cronică obstructivă, intervenții pe cord deschis, boli congenitale cardiace, boala nodului sinusal.
Factori de risc
Flutterul atrial apare de patru ori mai frecvent la bărbați decât la femei. De asemenea, incidența în rândul copiilor, mai ales a celor care asociază boli cardiace congenitale, este mai crescută.
Alți factori de risc importanți sunt:
- hipertensiunea arterială;
- diabetul zaharat;
- hipertiroidia;
- apneea în somn;
- obezitatea;
- fumatul.
Simptome
Simptomele flutterului atrial sunt în relație cu prezența bolii cardiovasculare și frecvența cardiacă.
Pacienții care asociază frecvența ventriculară rapidă prezintă palpitații, amețeli, dispnee, lipotimie și chiar sincopă. La pacienții coronarieni poate apărea angina, iar la cei cu boli cardiace, edem pulmonar și insuficienţă cardiacă congestivă.
Managementul terapeutic trebuie să fie prompt în situația în care ritmul ventricular este rapid, întrucât pot apărea hipotensiunea, scăderea debitului cardiac, a debitului coronar și cerebral, însoțit de sincopă, șoc, ischemie miocardică și tulburări circulatorii cerebrale.
Diagnosticare
Inițial, diagnosticul flutterului atrial este cel clinic, bazat pe frecvența ventriculară, pulsațiile la nivelul venei jugulare și răspunsul la compresia sinusului carotidian.
Electrocardiograma este investigația care confirmă diagnosticul și se caracterizează prin prezența undelor F, asemănătoare „dinților de fierăstrău”, în derivaţiile inferioare, având o frecvența atrială de 300/min și cu o frecvenţă ventriculară, cel mai adesea, de 150/min. Ritmul este regulat, spre deosebire de fibrilația atrială.
Monitorizarea Holter ECG ne ajută să descoperim episoadele paroxistice de flutter. De asemenea, în cazul pacienților la care se indică tratamentul de ablație prin radiofrecvență a circuitului de reintrare a flutterului, se efectuează studiul electrofiziologic.
Tratament
Obiectivele terapeutice, în faza acută, sunt reprezentate de necesitatea restabilirii ritmului sinusal cu ajutorul tratamentului antiaritmic.
Un antiaritmic de clasa IC este contraindicat, deoarece, scăzând frecvența atrială, poate determina creșterea, în mod paradoxal, a frecvenței ventriculare.
În unele situații se poate folosi și administrarea unui medicament antiaritmic din clasa III la pacienții cu flutter atrial, având acțiune dublă: atât antiaritmică, precum și beta-blocantă. Însă, ca urmare a modificărilor asupra intervalului QT (activitate electrică) și având excreție pe cale renală, se limitează utilizarea acestuia în cazul femeilor și vârstnicilor.
Cea de-a doua modalitate pentru restabilirea ritmului sinusal este reprezentată de conversia electrică prin șoc electric sau stimulare atrială. Conversia electrică folosește energii mai mici decât în fibrilația atrială, iar pacienții necesită, și în situația actuală, anticoagulare înainte de conversie. De cele mai multe ori, pentru a exclude prezența unui tromb la nivelul urechiuşei atriului stâng, mai ales în situația pacienților care nu respectă anumite condiţii, în tratamentul anticoagulant sau dacă determinările repetate ale INR (test care monitorizează eficacitatea anticoagulantelor) au evidențiat valori subterapeutice, este necesară efectuarea ecografiei transesofagiene înainte de conversia electrică. După conversie, se continuă tratamentul anticoagulant conform scorului CHADS VASC (test utilizat în evaluarea riscului de tromboembolie arterială).
În tratamentul preventiv sau pe termen lung al flutterului atrial, medicul specialist cardiolog are următoarele obiective:
- tratamentul afecțiunilor cardiace asociate - medical, intervenţional sau chirurgical; cardiostimulare pentru boala de nod sinusal, tratarea hipertiroidiei și a diselectrolitemiei, corectarea factorilor favorizanţi (alcool, fumat, cafea, agenți simpatomimetici);
- tratamentul preventiv farmacologic cu ajutorul antiaritmicelor - în cazul pacienților cu insuficienţă cardiacă cu fracție de ejecție redusă;
- tratamentul prin ablație cu radiofrecvență - se realizează în scop curativ atunci când medicamentele nu sunt eficiente în cazul prevenției, dar şi pentru a controla ritmul ventricular rapid. Rata de succes a procedurii este de peste 90% în majoritatea centrelor de cardiologie intervențională, iar riscul este redus. Dintre complicațiile posibile ale procedurii menționăm apariția blocului complet atrio-ventricular, tamponada cardiacă sau perforări ale venei cave inferioare;
- ablația nodului atrio-ventricular și implantul de pacemaker;
- prevenția evenimentelor embolice cu anticoagulante orale.
Complicații
Complicațiile legate de apariția flutterului atrial sunt:
- agravarea insuficienţei cardiace;
- edem pulmonar acut;
- hipotensiune arterială;
- șoc cardiogen;
- angină pectorală;
- conversia în altă tulburare de ritm, precum fibrilația atrială.
De asemenea, riscul embolic este important, în special după conversia în ritm sinusal al flutterului.
Prevenție
Abordarea unui stil de viață sănătos și controlul dezechilibrelor hormonale tiroidiene, a factorilor de risc cardiovasculari, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile, fumatul, obezitatea, sedentarismul și a diselectrolitemiei (niveluri scăzute de calciu, magneziu și potasiu) pot reduce riscul de apariție a flutterului atrial.
Bibliografie
- Elena. “GINGHINA Mic Tratat de Cardiologie.pdf.” Scribd, 2019, ro.scribd.com/document/318080050/GINGHINA-mic-tratat-de-cardiologie-pdf;
- “Braunwald’s Heart Disease.” Google Books, 2024, books.google.ro/books/about/Braunwald_s_Heart_Disease.html?id=6gJ1Mt_vrx4C&redir_esc=y;
- Carp C, Aritmii în Tratat de medicină internă, 1989;
- Bun, Sok-Sithikun, et al. “Atrial Flutter: More than Just One of a Kind.” European Heart Journal, vol. 36, no. 35, 2 Apr. 2015, pp. 2356–2363, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25838435/, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehv118;
- Cosío, Francisco G. “Atrial Flutter, Typical and Atypical: A Review.” Arrhythmia & Electrophysiology Review, vol. 6, no. 2, 1 Jan. 2017, pp. 55–55, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28835836/, https://doi.org/10.15420/aer.2017.5.2;
- Sawhney, Navinder S, et al. “Diagnosis and Management of Typical Atrial Flutter.” Cardiology Clinics, vol. 27, no. 1, 1 Feb. 2009, pp. 55–67, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19111764/, https://doi.org/10.1016/j.ccl.2008.09.010.
Alte afecțiuni similare
Fistula
O fistulă este o conexiune anormală sau un pasaj care leagă două organe sau vase care nu se conectează în mod normal. Acestea se pot dezvolta oriunde între un intestin...
Vezi detalii
Fisura anală
Fisura anală reprezintă o ruptură sau o tăietură mică în mucoasa canalului anal, fiind asemănătoare cu o julitură sau cu o tăietură superficială. Este o afecțiune comună...
Vezi detalii
Flebita și tromboflebita
Flebita este afecțiunea care presupune inflamarea unei vene, în timp ce tromboflebita se produce din cauza unuia sau mai multor cheaguri de sânge prezente într-o venă și...
Vezi detalii
Foliculită
Foliculita este o afecțiune comună a pielii care este adesea cauzată de un folicul de păr infectat sau inflamat. Poate arăta asemănător cu acneea și poate fi asociată cu...
Vezi detalii
Fractura de bazin
Bazinul reprezintă structura osoasă care conectează baza coloanei vertebrale la capătul superior al picioarelor.O fractură de bazin presupune ruptura unuia sau a mai...
Vezi detalii
Fractura de femur
Fractura de femur este o leziune traumatică foarte gravă și dureroasă. Femurul, osul coapsei, este unul dintre cele mai lungi și rezistente din corpul uman, iar o fisură...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
