medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Genu recurvatum

Genu recurvatum

Alte denumiri: Hiperextensia genunchiului

Descoperă informații utile despre genu recurvatum: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre genu recurvatum

Genunchiul este o articulație extrem de importantă de tip balama, care face legătura între femur (osul coapsei) și tibie (osul gambei), fiind responsabil de o serie de mișcări, printre care flexia și extensia, precum și rotația externă și internă.

Deformările axiale ale genunchiului pot fi:

  • genu valgum - picioare în „X” - în care genunchii sunt apropiați și gleznele depărtate;
  • genu varum - crăcănat - în care genunchii sunt depărtați și gleznele apropiate;
  • genu recurvatum - în care unghiul coronal între femur și tibie depășește 180 sau 0 grade, cu alte cuvinte este depășit pragul maxim de extensie articular.

Genu recurvatum reprezintă hiperextensia genunchiului mai mare de 5 grade și este definit prin gradul de hiperextensie a genunchiului obținut de la aliniamentul sagital al femurului egal cu 180 de grade sau referință zero (un unghi femuro-tibial de 190 de grade corespunde la un recurvat de 10 grade). Mai clar, genunchiul se îndoaie excesiv în articulația tibio-femurală.

medic examineaza radiografie de genunchi

Cauze

În rândul populației generale, incidența genu recurvatum este de aproximativ 40%, cu valori cuprinse între 5 și 15 grade, cu o medie de 10 grade. Apariția deformării genunchiului sub forma genu recurvatum se explică, cel mai frecvent, printr-o laxitate ligamentară constituțională.

Cauzele care pot da naștere la genu recurvatum pot fi împărțite în:

Genu recurvatum congenital/constituțional - afecțiunea este bilaterală, simetrică și reprezintă rezultatul unei hiperlaxități înnăscute, care se diminuează progresiv, odată cu creșterea. În acest caz poate fi incriminat sindromul de hiperlaxitate benignă, sindromul Ehler - Danlos, artrogripoză congenitală difuză, condrodistrofiile;

Genu recurvatum de origine osoasă:

  • extraarticular - este rezultatul fragmentării nucleului de creștere, declanșând epifiziodeza (dezlipirea epifizei de metafiză la nivelul cartilajului de creștere), care poate apărea în urma unor traumatisme directe sau indirecte, din cauze iatrogene (în urma unui tratament), osteomielită
  • articular - fracturi articulare tibiale, fracturi articulare femurale, hipoplazie condiliană femurală (dezvoltarea insuficientă a condililor femurali și, implicit, a șantului trohlear dintre aceștia, care poate fi de natură genetică/ereditară sau ca urmare a unor leziuni postraumatice ori iatrogene;

Genu recurvatum ligamentar - reprezintă o distensie ligamentară posterioară, caracterizată prin leziunea ligamentului încrucișat posterior, cu sau fără leziunea concomitentă a structurilor posterointerne;

Genu recurvatum de origine mixtă - este rezultatul unei distensii capsuloligamentare posterioare, alături de un recurvat osos, așa cum apare în sechele de poliomielita, fractură de platou tibial anterolateral însoțit de leziuni ligamentare grave, secundar coxopatiei infantile (patologie variată de la nivelul articulației coxofemurale care poate modifica axul mecanic al genunchiului).

Factori de risc

Principalii factori de risc care duc la apariția genu recurvatum sunt reprezentați de:

  • sexul - majoritatea cazurilor de genu recurvatum benign - genu recurvatum până la 10 grade nu este considerat patologic dacă este bilateral - se întâlnește la sexul feminin;
  • vârsta - deformarea din cadrul artropatiilor (boli articulare precum gonartroza, artrita secundară din bolile reumatismale, cum ar fi poliartrita reumatoidă, spondilita ankilopoetică, etc.) cu caracter distructiv care apare la vârste înaintate;
  • antecedente heredocolaterale de acest tip morfologic de status articular al genunchiului - moștenirea familială a genum recurvatum; 
  • antecedente personale patologice - sechele de accident vascular cerebral, de exemplu, calus vicios post fractură periarticulară, etc.

Simptome

Majoritatea genunchilor cu recurvatum sunt asimptomatici, bilateral, simetrici, cu un unghi cuprins între 5 și 15 grade.

Genu recurvatum mai mare de 20 grade, manifestat unilateral, poate fi dureros, cu instabilitate ligamentară în hiperextensie, cu sau fără dificultate la mers și durere anterioara de genunchi. Această formă este considerată patologică.

genunchiul unui copil examinat de medic

Diagnosticare

Diagnosticul clinic în genu recurvatum se pune de medicul ortoped, care măsoară în ortostatism gradul de hiperextensie, observă mersul, investighează statusul ligamentar articular.

Examenul imagistic adiacent, realizat radiologic, prin CT scan sau examen RMN (imagistică cu rezonanță magnetică) completează și stabilește diagnosticul de certitudine care permite stabilirea conduitei terapeutice.

Tratament

În cazul genu recurvatum constituțional, asimptomatic, tratamentul nu este necesar, fiind necesară urmărirea clinico-imagistică și, eventual, tratament de recuperare prin fiziokinetoterapie necesară creșterii tonusului muscular, încercând să contrabalanseze hiperlaxitatea benignă.

În cazul genu recurvatum simptomatic sau secundar, tratamentul se adresează cauzei primordiale care a dus la apariția acestei deformări articulare excesive. Tratamentul poate fi ortopedic sau chirurgical (osteotomii de corecție, reconstrucții ligamentare, proceduri complexe osteoarticulare), urmat de tratament de recuperare fiziokinetoterapeutică.


Complicații

Principala complicație a genu recurvatum simptomatic este instabilitatea articulară însoțită de instalarea artrozei sau apariția sindromului dureros anterior de genunchi.

Prevenție

În cazul patologiei moștenite care se manifestă cu un recurvat până la 10 grade, fără instabilitate și fără simptome, prevenția nu există. Este recomandat ca pacienții cu acest tip de deformare să păstreze un tonus muscular bun la nivelul musculaturii membrului inferior, pentru a putea compensa deviația axială și, implicit, instabilitatea care derivă din ea.

Trebuie, de asemenea, ca toate fracturile periarticulare ale genunchiului să fie tratate bine, pentru a nu avea devieri ale axului mecanic, care pot duce la apariția precoce a artrozei.

Bibliografie

  1. Dean, Robert S., et al. “Treatment for Symptomatic Genu Recurvatum: A Systematic Review.” Orthopaedic Journal of Sports Medicine, vol. 8, no. 8, 1 Aug. 2020, p. 232596712094411;
  2. “Genu Recurvatum - an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/genu-recurvatum, accesat la 10.04.2024;
  3. “Genu Recurvatum | Knee Hyperextension | Knee Specialist | Minnesota.” Robert LaPrade, MD | Minnesota Knee Specialist | Twin Cities, Minneapolis-St.Paul, Edina, Eagan, 15 June 2020, drrobertlaprademd.com/genu-recurvatum-hyperextension-of-the-knee-twin-cities-minnesota/, accesat la 10.04.2024;
  4. “Hyperextended Knee: Symptoms, Treatment, Recovery.” Healthline, www.healthline.com/health/fitness-exercise/hyperextended-knee, accesat la 10.04.2024;
  5. Knipe, Henry. “Genu Recurvatum | Radiology Reference Article | Radiopaedia.org.” Radiopaedia, radiopaedia.org/articles/genu-recurvatum, accesat la 10.04.2024.

Autor

Dr. Tudor Cristian Sorin

Medic Primar Ortopedie-Traumatologie și Camera de gardă

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.