Despre furunculoză
Furunculoza se manifestă prin apariția unui abces subcutanat dureros, cauzat de infectarea și inflamarea foliculilor de păr. Inițial, furunculul apare ca o umflătură roșie și sensibilă la atingere. Pe măsură ce acumulează puroi, acesta crește în dimensiune și devine tot mai dureros, până în momentul în care se sparge și se drenează. Zonele cele mai frecvent afectate sunt fața, ceafa, axila (subrațul), coapsele și fesele.
În cazul apariției unui furuncul la sân sau în zona intimă, este important să speli zona după orice activitate și să nu porți haine strâmte, care să cauzeze iritație în zona furunculului. Poartă lenjerie intimă mai largă, astfel încât furunculul inghinal să nu se agraveze și schimbă întotdeauna lenjeria după activitate fizică. De asemenea, poți folosi un unguent pe bază de vaselină care să prevină frecarea dintre piele și haine.
Cauze
Furunculele sunt, de obicei, cauzate de bacteria Staphylococcus aureus, deși și alte bacterii sau ciuperci pot fi responsabile. Infecția apare atunci când bacteriile pătrund printr-o tăietură sau un folicul de păr. Sistemul imunitar reacționează trimițând globule albe pentru a combate infecția, care se acumulează împreună cu țesutul afectat, formând puroi.
Cauza apariției furunculozei este transmiterea prin contact direct. De asemenea, persoana poate fi purtătoare cronică de stafilococ, iar atunci când sistemul imunitar este deficitar pot apărea unul sau mai mulți furuncule.
Pentru a evita apariția unor astfel de infecții, este nevoie de o igienă corespunzătoare, de evitarea expunerii tegumentului la chimicale dure ce irită profund zonele de contact, iritații fizice sau mecanice. De asemenea, este important să îți acoperi rănile și să nu împrumuți altor persoane obiecte precum prosoape, lame de ras sau articole vestimentare.
Factori de risc
Deși furunculele pot apărea la oricine, inclusiv la persoanele perfect sănătoase, există anumiți factori care cresc predispoziția către această afecțiune:
- contactul direct cu o persoană care are infecție cu stafilococ: furunculul se transmite, iar riscul de infectare crește dacă locuiești sau ai contact apropiat cu cineva care are deja furunculoză;
- diabetul: persoanele cu diabet sunt mai predispuse la furuncule deoarece această boală poate afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, inclusiv a celor bacteriene de la nivelul pielii;
- afecțiuni dermatologice preexistente: problemele cutanate preexistente, precum acneea, eczema sau alte inflamații cronice, compromit integritatea pielii, facilitând pătrunderea bacteriilor; zonele afectate devin astfel mai vulnerabile la infecții și la formarea furunculelor;
- sistemul imunitar slăbit: persoanele cu imunitatea compromisă, fie din cauza unor boli cronice, fie ca urmare a unor tratamente medicamentoase, au un risc crescut de a dezvolta furuncule.
Simptome
Apariția furunculului sub piele evoluează în mai multe faze. Debutul furunculului este sub forma unui nodul inflamat, cu edem local sau durere locală. Apoi, următoarea fază este cea de colectare a puroiului și evacuarea acestuia. Fistulizarea este însoțită de intensificarea durerii.
În absența tratamentului chirurgical de specialitate, furunculul se vindecă lăsând o cicatrice inestetică. Aceasta poate fi, în schimb, eliminată dacă apelezi la un specialist în dermatoestetică.
Diagnosticare
Un doctor poate să diagnosticheze un furuncul printr-un simplu examen fizic. O mostră de puroi poate să-ți fie recoltată pentru a fi supusă unui examen bacteriologic. Acest lucru este de folos mai ales în cazul în care prezinți infecții recurente sau infecții care nu s-au retras după un tratament standard.
Numeroase varietăți de bacterii care cauzează furunculele au devenit rezistente la anumite tipuri de antibiotice. De aceea, o antibiogramă poate ajuta la stabilirea tipului de antibiotic pentru furunculoză care va funcționa cel mai bine pentru tratarea cazului tău particular.
Tratament
Poți administra un tratament acasă pentru furuncul, mai ales în cazul în care acesta este unul mic. Folosește comprese calde și sterile în zona afectată pentru a ameliora durerea și a stimula evacuarea puroiului fără intervenții externe. De asemenea, igienizează locul inflamat cu ajutorul săpunurilor antibacteriene.
În cazul în care are o dimensiune mai mari, tratamentul pentru furuncul se poate realiza pe cale chirurgicală. Doctorul poate realiza o incizie pentru a drena furunculul. Infecțiile adânci, care nu pot fi drenate complet, vor fi pansate cu tifon steril care să ajute la îndepărtarea puroiului rămas.
Tratamentul medical de specialitate trebuie realizat ori de cate ori se suspectează dezvoltarea unei infecții grave. Pentru clarificarea acestui lucru trebuie să se realizeze hemograme și hemoculturi pentru a identifica prezența bacteriei în puroi și în sânge. În situațiile cu adevărat grave, medicul poate recurge la administrarea de antibiotice pentru furuncul. Există inclusiv unguente pentru furuncul care conțin antibiotice, însă numai doctorul tău poate decide dacă vei avea nevoie de tratament cu administrare orală sau topică.
Complicații
- Suprainfectarea furunculului (cu streptococ, devenind erizipel);
- Diseminarea infecției la distanță. În cazuri rare, bacteriile dintr-un furuncul pot intra în sânge, călătorind astfel către alte părți ale corpului. Această infecție care se extinde, cunoscută sub numele de septicemie, poate afecta chiar și inima (endocardită) sau oasele (osteomielită);
- Dezvoltarea altor furuncule în jurul celui inițial.
Deși furunculul în sine nu este o afecțiune care să impună tratament medical de urgență, pacienții care au o stare de sănătate precară și fac febră mare după apariția acestuia sunt sfătuiți să meargă către o camera de gardă.
Prevenție
Există un vaccin pentru furunculoză numit autovaccin bacterian. Acesta este folosit inclusiv pentru infecții cutanate recurente, precum foliculite recurente și alte afecțiuni. Se prepară strict pe baza unei recomandări scrise a medicului și se realizează din tulpini izolate de la pacientul căruia urmează să i se administreze.
Pentru a reduce riscul unei infecții, medicii buni de la MedLife mai recomandă:
- spălarea frecventă a mâinilor cu săpun sau utilizarea regulată a unui dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool;
- menținerea tăieturilor și a zgârieturilor curate și acoperite cu pansamente sterile, uscate, până la vindecarea completă;
- evitarea utilizării în comun a prosoapelor, lenjeriei, aparatelor de ras, hainelor și echipamentului sportiv;
- în cazul prezenței unei răni deschise, se impune spălarea prosoapelor și a lenjeriei la temperaturi înalte, folosind detergent și înălbitor, urmată de uscarea completă la temperaturi înalte.
Întrebări frecvente despre furunculoză
Cât durează un furuncul?
Care este diferența dintre un furuncul și un coș?
Care este diferența dintre un furuncul și un chist sebaceu?
Ce se pune pe un furuncul?
Furunculoza este periculoasă?
Bibliografie
- “Boils and Carbuncles - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org
- “Boils.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com
- Wells, Diana. “How to Get Rid of a Boil: Treating Small and Large Boils.” Healthline, Healthline Media, 18 Sept. 2018, www.healthline.com
- Seymour, Tom. “How to Get Rid of Boils on the Buttocks.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 2020, www.medicalnewstoday.com
- Sawyers, Tessa. “Are Breast Boils Normal?” Healthline, Healthline Media, 17 Sept. 2018, www.healthline.com
- “Boils & Carbuncles: Symptoms, Treatment & Prevention.” Cleveland Clinic, Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15153-boils-and-carbuncles.
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
