RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Hipermetropia

Hipermetropia

Descoperă informații utile despre hipermetropia: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hipermetropie

Hipermetropia reprezintă un viciu de refracție, care determină o vedere neclară, atât la distanță, cât și de aproape, în funcție de severitatea afecțiunii. Pacientul prezintă dificultăți, în special, la vederea de aproape.

Hipermetropia poate fi de trei tipuri:

  • mică: între 0 și +2 dioptrii sferice;
  • medie: între +2.25 și +5 dioptrii sferice;
  • mare: peste +5 dioptrii sferice.
barbat tanar testeaza ochelari cu dioptrii, pentru a corecta hipermetropia

Cauze

Practic, hipermetropia înseamnă că lumina ajunge în spatele retinei. Acest lucru se produce prin două mecanisme:

  • globul ocular are o lungime mai scurtă decât valoarea normală, adică sub 23 mm;
  • cornea este plată.

În cele mai multe cazuri, hipermetropia are cauze genetice, adică se moștenește de la unul dintre părinți.

Copiii, în general, se nasc hipermetropi cu +3 dioptrii sferice, dar, odată cu creșterea, acestea au tendință să scadă, ajungând la adolescență la sub +2 dioptrii sferice.

Factori de risc

Factorii de risc asociaţi cu apariția hipermetropiei sunt:

  • istoricul familial de strabism sau hipermetropie;
  • fumatul în timpul sarcinii;
  • rasa caucaziană.

Simptome

Cel mai des, pacienții cu hipermetropie acuză dificultăți la citit dar, dacă dioptria este mai mare de +2 dioptrii sferice, este afectată și vederea la distanță. Simptomele se accentuează după vârsta de 40 de ani.

Pot să apară și alte manifestări, precum:

  • oboseală oculară;
  • cefalee;
  • strabism.
“medic si patient in timpul unei autorefractometrii pentru diagnosticarea hipermetropiei

Diagnosticare

Medicul oftalmolog este cel care diagnostichează hipermetropia, prin efectuarea autorefractometriei (măsurarea dioptriilor ochiului).

Copiii pot avea hipermetropii mari, deoarece ochiul tânăr are o capacitate crescută de acomodație. Din această cauză, este recomandat ca oftalmologul să facă testul cu picături și să măsoare refracția ochiului după dilatare (cicloplegie).

La copiii mici, care nu cooperează, se poate măsura refracția ochiului prin diverse metode, precum schiascopia sau utilizarea unor aparate portabile de autorefractometrie.

Pentru a avea o prescripție corectă a ochelarilor, atât la copil, cât și la adult, este recomandat să se facă testul cu picături midriatice cu fund de ochi și cicloplegie.

Tratament

Cel mai des, tratamentul hipermetropiei presupune prescrierea unei corecții optice folosind ochelari sau lentile de contact moi. Atunci când se realizează prescripția optică, se folosesc lentile convergente pentru a face lumina să focalizeze pe retină.

În general, până la vârsta de 40 de ani, majoritatea persoanelor nu necesită corecție optică, dacă hipermetropia este de maximum +2 dioptrii sferice după cicloplegie.

La copiii cu dioptrii mari, purtarea corectă a ochelarilor prescrisi de medic este un imperativ, mai ales dacă hipermetropia se asociază cu strabism.

Chirurgia refractivă este posibilă după vârsta de 18 ani, pentru a scăpa complet de hipermetropie. Este important de știut că acest tip de operație se recomandă la persoanele adulte, cu maximum +6 dioptrii și o cornee suficient de groasă pentru a putea realiza operația în condiții de siguranță. Rata de recidivă postoperator este mai mare, comparativ cu cea în cazul miopiei sau astigmatismului.

Pentru dioptriile extrem de mari, se poate apela la înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial (clear lens exchange).

De asemenea, după 40 de ani, pacienții care suferă de hipermetropie vor avea nevoie de două perechi de ochelari: una la distanță, pentru hipermetropia propriu-zisă și una la aproape, pentru corecția presbiopiei.


Complicații

Există o serie de complicații care pot să apară la pacienții cu hipermetropie:

  • strabism convergent (devierea ochiului spre nas): dacă dioptriile sunt mari;
  • ambliopie (vedere scăzută la un ochi normal din punct de vedere anatomic și care apare secundar diferenței de calitate a imaginii transmise de cei doi ochi la creier. Mai exact, aria vizuală din creier care primește imaginea de calitate scăzută de la un ochi cu dioptrie mare, nu se dezvoltă. Astfel creierul va prefera să utilizeze imaginea primită de la ochiul cu dioptrie mai mică): apare dacă există diferență de dioptrii între cei doi ochi (anisometropie);
  • glaucom cu unghi închis;
  • la purtătorii de lentile de contact sunt posibile complicații specifice (sindrom de ochi uscat, infecții, ulcere corneene, eroziuni corneene).

Prevenție

Apariţia viciilor de refracție este foarte greu de prevenit, deoarece, de cele mai multe ori, în formarea lor sunt implicați factori genetici, care nu pot fi influențați.

Totuși, este recomandată renunţarea la fumat pe timpul sarcinii, pentru a reduce riscul.

Autor

Dr. Avram Elena

Medic Specialist Oftalmologie

Bibliografie

  1. “Hyperopia - EyeWiki.” Aao.org, 16 Nov. 2022, https://eyewiki.aao.org

Echipa medicală - Oftalmologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.