RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Keratocon

Keratocon

Alte denumiri: Deformareea corneei

Descoperă informații utile despre keratocon: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre keratocon

Keratocon este o afecțiune oculară degenerativă în care corneea își modifică structura fiziologică spre exterior, în formă de con. Apare în timpul adolescenței sau între 20 și 30 de ani, dar se poate declanșa și în copilărie. La adulți, modificările de formă a corneei apar pe parcursul mai multor ani, dar se pot produce mult mai rapid la persoanele mai tinere.

Afecțiunea modifică vederea în două moduri:

  • În timp ce carnea se subțiază progresiv și își modifică forma, suprafața netedă se deformează, determinând astigmatismul neregulat, defect care nu poate fi corectat cu ochelari;
  • Ochiul devine miop, pe măsură ce partea din față a corneei se înclină, determinând necesitatea frecventă de schimbare a ochelarilor.

Keratoconul apare la 50 până la 200 din 100.000 de oameni.

Ochiul unei persoane care sufera de keratocon

Cauze

Cauza exactă care determină apariția keratoconului este, în mare parte, necunoscută. Unele studii arată că poate fi moștenit și că apare mai des la persoanele care au anumite afecțiuni medicale.

În majoritatea cazurilor, nu există o leziune oculară precendentă sau o altă afecțiune care să declanșeze keratoconul. Persoanele care dezvoltă această condiție manifestă tendința de a-și freca ochii, ceea ce poate duce la dezvoltarea mai rapidă a afecțiunii.

Studiile au arătat că poate avea legătură și cu anumite afecțiuni care pot fi, de asemenea, asociate cu frecarea cronică a ochilor. Aceste afecțiuni conexe, care ar putea avea legătură cu keratonul sunt:

Și anumite tulburări congenitale care afectează ochii, ar putea fi cauza dezvoltări keratonului.

Factori de risc

Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta keratocon:

  • antecedente în familie;
  • frecarea frecventă și prin apăsare a ochilor;
  • alte afecțiuni, cum ar fi retinita pigmentară, sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Marfan, febra fânului și astmul;
  • portul îndelungat al lentilelor de contact.

Simptome

Odată instalat defectul corneei, simptomele keratoconului includ, într-o ordine care poate diferi de la o persoană la alta:

  • înrăutățirea treptată a vederii, la unul sau ambii ochi;
  • vedere dublă, la privirea cu un singur ochi;
  • halouri în jurul luminilor strălucitoare;
  • fotofobie (sensibilitate la lumină);
  • vedere distorsionată, în care obiectele nu au forma firească, iar liniile drepte par curbate sau îndoite.
Barbat care poarta ochelari ca metoda de tratament pentru keratocon

Diagnosticare

Keratoconul evoluează progresiv.

Medicul specialist oftalmolog va face un istoric medical și familial și va chestiona despre simptomele manifestate, cu efectuarea unui examen oftalmologic complet. Pentru confirmarea diagnosticului vor fi recomandate următoarele teste:

  • Test de acuitate vizuală și testare foropter, pentru determinarea dioptriilor.
  • Examinarea cu lampă cu fantă -  test care expune ochiul la lumină puternică, sub microscop.
  • Keratometrie - test care măsoară forma corneei și astigmatismul.
  • Cartografierea corneei (topografie corneană) - teste care măsoară curba suprafeței ochiului și determină o „hartă” a corneei. 
  • Pahimetria măsoară grosimea corneei. 
  • Microscopie speculară care determină calitatea transparenței corneene.

Tratament

Metoda de tratare a keratoconului este aleasă în funcție de cât de grav este afectat ochiul. Tratamentele includ purtarea ochelarilor de vedere, a lentilelor de contact, implantarea unor segmente de inele, procedura de reticulare a corneei și transplantul de cornee.

  • Ochelari de vedere și lentile de contact.

În stadiile incipiente ale bolii, vederea se poate corecta cu ochelari normali sau lentile de contact moi. Pe măsură ce keratoconul se agravează, este posibil ca din cauza instalării astigmatismului neregulat, vederea să nu mai poată fi corectată cu ochelari și este necesar să fie purtate un tip special de lentile de contact dure.

  • Reticularea corneei.

Se folosește un tratament cu lumină ultravioletă, care poate încetini sau împiedica agravarea keratoconului. Procedura se face cu anestezie locală, iar ochiul este expus la  lumină UV timp de până la 30 de minute. Scopul procedurii este de a întări legăturile dintre fibrele de colagen ale corneei și proteinele din jur, care ajută la stoparea modificării de formă a corneei.

  • Segmente inelare implantabile.

Sunt dispozitive introduse în cornee pentru a îmbunătăți vederea sau pentru a facilita montarea lentilelor de contact. Procedura se realizează sub anestezie locală, iar medicul creează niște canale în cornee și introduce inelele în aceste canale. Inelele ajută la aplatizarea corneei și corectează parțial forma conului, cauzată de afecțiune.

  • Transplant de cornee.

Procedura se realizează doar dacă keratoconul este avansat. Corneea va fi înlocuită cu țesut corneean de la un donator uman. De regulă, după transplant vederea se îmbunătățește, dar poate dura și mai mult de un an până la stabilizarea ei.

Procedurile care implică acțiune directă asupra ochiului pot avea și complicații ulterioare, cum ar fi:

  • Dureri de ochi sau iritații;
  • Ochi uscați;
  • Înrăutățirea keratoconului;
  • Infecţie;
  • Senzație de strălucire a obiectelor sau halouri;
  • Subțierea corneei;
  • Respingerea grefei de cornee;
  • Glaucom.

Timpul de recuperare pentru tratamentul keratoconului variază în funcție de tipul de tratament, dar perspectivele, pentru cei diagnosticați, sunt, de obicei, pozitive.

Dacă afectarea vederii este diferită la fiecare ochi, ar putea apărea probleme de echilibru, iar medicul oftalmolog trebuie să gândească soluție de tratament și pentru acest efect al afecțiunii.


Complicații

Cea mai gravă complicație, dacă afecțiunea nu este tratată, este pierderea permanentă a vederii. Modificările de structură a corneei fac dificilă focalizarea ochiului, chiar și în prezența tratmentului de corectare prin purtarea de ochelari.

Complicații pot să apară și în cazul intervențiilor chirurgicale de corectare a vederii cu laser, deoarece acest tip de operație poate agrava keratoconul. Dacă există chiar și un grad mic de afectare keratocon, această procedură nu ar trebui realizată.

Potențiale complicații ale keratoconului includ:

  • Cicatrici corneene;
  • Hidrops corneean (corneea se umflă cu lichid);
  • Inele Fleischer (depunerile de fier în cornee); 
  • Pierderea vederii.

Prevenție

Keratoconul nu poate fi prevenit. Dacă există o afecțiune asociată este posibil să fie redus riscul doar prin evitarea frecării ochilor.

Bibliografie

  1. “Keratoconus.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 10 Mar. 2024, www.healthdirect.gov.au/keratoconus
  2. What Is Keratoconus. “What Is Keratoconus?” American Academy of Ophthalmology, 8 Dec. 2023, www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-keratoconus
  3. John Hopkins Medicine. “Keratoconus.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/keratoconus

Echipa medicală - Oftalmologie și Oftalmologie pediatrica

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.