Keratoza actinică

Cauze

Cea mai frecventă cauză a keratozei actinice este expunerea îndelungată la lumina ultravioletă (UV). Lumina UV poate deteriora stratul exterior de celule ale pielii, numite keratinocite.

Semne și simptome

De obicei, primele semne ale keratozei actinice sunt petele aspre, ridicate, de pe piele.
Ele pot varia în culoare, dar, adesea, au o crustă galbenă sau albicioasă deasupra.
Aceste denivelări pot fi:

• gri;
• maro;
• roz;
• roșu;
• aceeași culoare ca și pielea.

Simptomele keratozei actinice pot include:

• sângerare;
• arsuri, usturime sau mâncărimi;
• buze uscate, solzoase și pierderea culorii buzelor dacă leziunile se dezvoltă la acest nivel;
• rugozități ale pielii asemănătoare unui corn care iese în afară;
• durere sau sensibilitate cutanată.

Tratament

Opțiunile de tratament depind de câte keratoze actinice există pe piele, de localizarea acestora, de comorbidități, de impactul estetic. Medicul poate recomanda îndepărtarea acestor leziuni prin următoarele metode:

• peeling chimic - procedură medicală prin care substanțele chimice din tratament distrug în siguranță petele nedorite din stratul superior al pielii. În primele zile, zona tratată va fi dureroasă și roșie. Pe măsură ce pielea se vindecă, apare un strat de piele, nou, sănătos;
• crioterapia - dacă sunt prezente una sau două keratoze, medicul poate utiliza crioterapia. În timpul acestui tratament, se folosește o substanță chimică rece, cum ar fi azotul lichid, pentru a îngheța excrescențele pielii. În câteva zile, aceste excrescențe vor deveni vezicule și se vor desprinde.
• excizie - după anestezia locală, medicul va decupa keratozele și va sutura marginile pielii sănătoase. Leziunile se vindeca în două până la trei săptămâni.
• terapie fotodinamică - dacă există multe keratoze actinice sau unele care revin după tratament, medicul va recomanda terapia fotodinamică. Acest tratament folosește creme și terapie specială cu lumină pentru a distruge celulele precanceroase ale pielii. Vindecarea necesită lipsa expunerii complete la soare timp de mai multe zile.
• electrocauterizarea - presupune distrugerea leziunilor prin arderea lor cu un aparat de radiofrecvență, sub anestezie locală topică sau injectabilă. După intervenție, zona va rămâne acoperită de o crustă (coajă) care se desprinde în şapte -zece zile;
• laserul CO2 ablativ - acționează similar cu electrocauterul.

Keratoza actinică poate fi tratată și la domiciliu, după prescripția unui medic dermatolog, dacă sunt prezente keratoze greu de observat, prin aplicarea de creme medicamentoase pe piele, timp de mai multe luni.

În funcție de mărimea și numărul de keratoze actinice, poate dura până la trei luni după terminarea tratamentului pentru ca acestea să dispară. După dispariția petelor, trebuie să reveniți la control o dată sau de două ori pe an. Dacă există un sistem imunitar slăbit, care crește riscul afecțiunii, poate fi necesar să consultați dermatologul mai des pentru reevaluare.

Majoritatea keratozelor actinice dispar odată cu tratamentul. Aproximativ 90% dintre persoanele cu keratoză actinică nu dezvoltă cancer de piele. Cu toate acestea, majoritatea diagnosticelor de carcinom cu celule scuamoase au început cu diagnosticul de keratoză actinică, astfel încât, dacă leziunile nu sunt distruse, se recomandă totuși evaluare periodică a acestora.

În unele cazuri, keratoza actinică poate reveni dacă nu este prevenită deteriorarea pielii ca urmare a expunerii ulterioare la lumina soarelui. În timpul și după tratament, trebuie limitată la maximum expunerea la lumina UV.

Complicații

După tratament, pielea va fi roșie și, posibil, dureroasă. Cu timpul, se va vindeca și va apărea o nouă piele sănătoasă dacă sunt respectate recomandările medicului dermatolog, ceea ce implică aplicarea unor creme de epitelizare și fotoprotecție.

Unele dintre tratamente cresc sensibilitatea la soare. Medicul vă poate da indicații despre cum trebuie și cum puteți să vă protejați pielea de soare.

Cea mai periculoasă complicație a keratozei actinice este transformarea în cancer de piele cu celule scuamoase.