Despre keratozele seboreice
Keratozele seboreice sunt printre cele mai frecvente formațiuni tumorale din sfera dermatologică. Acestea pot fi descoperite întâmplător și sunt leziuni benigne, astfel că tratamentul lor nu este necesar, decât dacă pacientul dorește, din rațiuni de ordin estetic.
Keratozele seboreice mai sunt cunoscute și sub denumirea de veruci senile, veruci seboreice, acantoame bazocelulare, acantokeratoame benigne sau papiloame bazocelulare.
Formațiunile tumorale de acest tip sunt mai frecvente la persoanele în vârstă, dar pot să apară și la tineri și afectează în mod egal femeile și bărbații.
Cel mai important lucru legat de keratozele seboreice este să fie diferențiate de alte leziuni asemănătoare, dar care pot avea potențial de malignizare sau care sunt deja neoplasme cutanate (cancer).
Cauze
Cauzele exacte ale acestei afecțiuni nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, studiile au indicat o serie de factori exogeni implicați în dezvoltarea keratozelor seboreice, plecând de la o predispoziție genetică.
Factori de risc
Printre factorii de risc asociați cu apariția verucilor seboreice se numără:
- vârsta înaintată;
- expunerea la raze UV;
- antecedentele familiale de keratoze seboreice;
- infecția cu HPV;
- imunitatea locală: studii recente au arătat că în dezvoltarea acestor leziuni sunt implicate componente ale sistemului imun, la fel ca în dermatozele inflamatorii;
- fumatul;
- neoplaziile: sindromul Leser-Trelat, caracterizat printr-un număr foarte mare de keratoze seboreice, poate să apară ca sindrom paraneoplazic, mai ales la pacienții cu neoplasme gastrice.
Simptome
Keratozele seboreice afectează mucoasele, palmele și plantele (tălpile) și apar cel mai frecvent în anumite zone:
- pe scalp;
- pe gât;
- pe trunchi;
- pe extremități.
De obicei, verucile seboreice sunt asimptomatice, dar sunt unii pacienți care acuză un prurit de diferite intensități. Leziunile se pot inflama prin traumatism local (fenomen Meyerson) și se pot suprainfecta. De asemenea, pacienții pot fi deranjați de aspectul acestora și pot resimți un impact negativ psihoemoțional.
Clinic, keratozele se remarcă prin papule, macule sau plăci de culoare maro/ negru/ gri, foarte bine delimitate, cu suprafață rugoasă, aspră, uneori cu cruste. Unele leziuni au suprafața lucioasă, cu aspect seboreic, gras.
Există și variante de keratoze seboreice exofitice, hiperplaziate sau hiperpigmentate (melanoacantom).
Verucile seboreice cresc treptat, putând ajunge până la dimensiuni de până la 5 cm în diametru, iar regresia apare extrem de rar.
Forme clinice specifice și sindroame:
- keratoze stucco sau keratosis alba: papule albicioase sau gri de mici dimensiuni, de obicei pe suprafețele de extensie ale membrelor;
- dermatosis papulosa nigra: frecvent la persoanele cu fototip închis la culoare, cu mici papule grupate pe față, gât sau decolteu;
- sindromul Leser-Trelat: sindrom paraneoplazic (asociat unor forme de cancere interne, de obicei adenocarcinoame). Debut brusc și în număr mare al keratozelor seboreice, mai ales pe trunchiul posterior. Se poate asocia cu acantosis nigricans și poate să dispară după vindecarea neoplaziei;
- sindromul Haber: cuprinde leziuni de rozacee pe față și leziuni verucoase pe trunchi (predominant în zona axilară).
Diagnosticare
Ținând cont de aspectul specific, keratoza seboreică este diagnosticată, de regulă, clinic. Dermatoscopia poate ajuta medicul dermatolog să stabilească diagnosticul în cazurile atipice.
Dacă diagnosticul nu se poate stabili nici clinic, nici dermatoscopic este necesară confirmarea histopatologică, cu recoltarea unei biopsii sau chiar excizia leziunii în totalitate, pentru a exclude leziunile melanocitare și mai ales melanomul.
Diagnosticul diferențial se poate face cu:
- carcinomul bazocelular;
- carcinomul scuamocelular;
- boala Bowen;
- fibromul;
- veruca;
- condilomul acuminat;
- keratoza actinică;
- nevul;
- melanomul;
- angiokeratomul;
- lentigo solar;
- papilomatoza reticulată confluată;
- acrokeratoza veruciformă Hopf.
Tratament
Fiind leziuni benigne, nu se impune tratamentul keratozelor seboreice, dar pacientul poate opta pentru această soluție atunci când leziunile devin simptomatice sau când, din motive estetice, persoana respectivă resimte un impact psiho-emoțional negativ.
Opțiunile terapeutice includ:
- chiuretarea;
- excizia shave;
- electrocauterizarea;
- crioterapia;
- ablația laser.
După eliminarea leziunilor, există posibilitatea ca acestea să recidiveze sau să apară altele noi.
Tratamentul topic este mai puțin eficient. Nu există nicio cremă pentru keratoza seboreică, dar se pot încerca derivați de vitamina D, retinoizi, acizi exfolianți, antiinflamatoare nesteroidiene, peroxid de hidrogen 40%. Sistemic au fost studiate terapiile cu vitamina D. Niciuna dintre aceste variante nu se recomandă însă de primă intenție.
Complicații
Keratozele seboreice pot asocia complicații minore care țin de traumatizarea lor involuntară și, ulterior, inflamația sau suprainfecția, dar acestea se remit rapid sub tratament corespunzător.
După eliminarea leziunilor, pe locul acestora pot rămâne hipo sau hiperpigmentări postinflamatorii și rar cicatrici cheloide.
În cazuri rare, aceste leziuni se pot asocia cu tumori maligne, precum carcinomul scuamocelular, epiteliomul bazocelular sau melanomul, fără a identifica însă o legătură exactă între ele. Orice suspiciune clinică a unei leziuni neoplazice va necesita biopsia acesteia.
Prevenție
Keratozele seboreice sunt formațiuni tumorale benigne extrem de frecvente la pacienții vârstnici, iar eliminarea factorilor de risc nu garantează că acestea nu se vor dezvolta. Evitarea lor, însă, poate să scadă semnificativ probabilitatea apariției unui număr mare de leziuni.
Este esențial un control anual la medicul dermatolog, pentru un diagnostic de certitudine și pentru un management terapeutic adecvat, precum și pentru excluderea unor leziuni maligne.
Bibliografie
- Sun, Mary D., and Allan C. Halpern. “Advances in the Etiology, Detection, and Clinical Management of Seborrheic Keratoses.” Dermatology, vol. 238, no. 2, 26 July 2021, pp. 205–217, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1159/000517070.
- Taylor, Susan C. “Advancing the Understanding of Seborrheic Keratosis.” JDDonline - Journal of Drugs in Dermatology, 27 Apr. 2017, https://jddonline.com
- “Update on Seborrheic Keratosis: Optimizing Patient Outcomes.” Global Academy for Medical Education, 17 Aug. 2017, www.globalacademycme.com
- Wollina, Uwe. “Seborrheic Keratoses – the Most Common Benign Skin Tumor of Humans. Clinical Presentation and an Update on Pathogenesis and Treatment Options.” Open Access Macedonian Journal of Medical Sciences, vol. 6, no. 11, 23 Nov. 2018, pp. 2270–2275, https://oamjms.eu, 10.3889/oamjms.2018.460
Echipa medicală - Dermatovenerologie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
