medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Osteoartrita

Osteoartrita

Alte denumiri: Osteoartroza/ Artroza

Descoperă informații utile despre osteoartrita: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre osteoartrită

Osteoartrita, cunoscută şi sub denumirea de osteoartroză, este o boală articulară degenerativă, care rezultă din degradarea și, în cele din urmă, pierderea cartilajului uneia sau mai multor articulații. Cartilajul este țesutul care tapetează capetele osoase și intră în constituţia unei articulații.

Osteoartrita și artrita sunt două afecțiuni care sunt foarte frecvent confundate, adesea din cauza ramurii de patologii căreia îi aparțin, adică afecțiunile reumatismale. Cu toate acestea, ele sunt, într-adevăr, diferite și multe dintre simptomele lor sunt distincte.

Osteoartrita este o așa-numită afecțiune mecanică, caracterizată prin uzura treptată a cartilajului articulațiilor, înaintarea în vârstă fiind cel mai frecvent factor de risc pentru osteoartrită.

Artrita este o inflamație la nivel articular, care duce la secreția unor substanțe de tip proinflamator, distrugând treptat structura articulației. Poate fi de origine autoimună, infecțioasă, genetică sau metabolică.Osteoartroza poate afecta orice articulație, dar este mai frecvent întâlnită la genunchi, șolduri, partea inferioară a spatelui (osteoartrita lombară) și gâtului (în zona cervicală) şi articulațiile de la degetele mâinilor (osteoartrita mâinii).

Osteoartrita este mai puțin frecventă la nivelul gleznei decât la articulațiile mai mari, cum ar fi genunchiul sau șoldul, cu excepția cazului în care a existat o accidentare anterioară sau o solicitare anormală.

Osteoartrita este considerată o afecțiune cronică și, de obicei, evoluează în timp. Inflamația și traumatismul articulației provoacă modificări osoase, deteriorarea tendoanelor și ligamentelor și o degradare a cartilajului, ceea ce duce la durere, umflarea și deformarea articulației.Osteoartrita poate afecta mai multe articulaţii din diferite zone ale corpului în acelaşi timp, caz în care afecţiunea poartă denumirea de ,,osteoartrită generalizată”.

osteoartrita la nivelul genunchiului

Cauze

Cauza osteoartritei poate fi multiplă şi implică o combinație de factori genetici, metabolici, mecanici și de mediu:

  • vârsta - osteoartrita este mai frecventă la persoanele în vârstă, deoarece articulațiile tind să se uzeze în timp;
  • sexul - femeile sunt mai predispuse să dezvolte osteoartrită în special la menopauză, datorită, probabil, pierderii protecției oferită de estrogeni;
  • obezitatea -greutatea crescută exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor din zona șoldurilor și genunchilor; de asemenea, țesutul adipos produce leptina, o adipokină proinflamatorie, implicată în patogeneza artrozei;
  • leziuni articulare - care apar la practicarea unui sport sau în urma unui accident, chiar și leziunile care au avut loc cu mulți ani în urmă și care par vindecate, pot crește riscul de osteoartrită;
  • anumite ocupații - dacă locul de muncă include sarcini care exercită un stres repetitiv asupra unei anumite articulații, acea articulație poate dezvolta în cele din urmă osteoartrită;
  • factori genetici - unele persoane moștenesc o tendință de a dezvolta osteoartrită;
  • deformații osoase - unele persoane se nasc cu articulații malformate sau cu cartilaje defecte, ceea ce poate crește riscul de osteoartrită;
  • anumite boli metabolice - printre acestea se numără diabetul și o afecțiune numită hemocromatoză (care face ca organismul să absoarbă prea mult fier) pot crește, de asemenea, riscul de osteoartrită.

De obicei, o combinație de factori, mai degrabă decât o singură cauză, este cea care duce la dezvoltarea bolii.

Factori de risc

În timp ce factorii de risc și cauzele osteoartritei se pot suprapune, există unii factori de risc distincți care nu sunt neapărat cauze directe:

  • operații articulare anterioare - persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală la o articulație prezintă un risc crescut de a dezvolta în cele din urmă osteoartrită în acea articulație;
  • slăbiciune musculară - mușchii hipotoni (lipsă de tonus muscular) de diferite cauze (lipsă de antrenament, traumatisme în antecedente, protejarea voluntară a articulațiilor la mişcare din cauza unor dureri articulare, etc. pot crește riscul de osteoartrită; antrenamentul supravegheat de un kinetoterapeut poate ajuta la menţinerea unui tonus muscular adecvat, care oferă susținerea și protejarea articulațiilor;
  • rasa/etnia - unele rase sau grupuri etnice pot avea un risc mai mare de a dezvolta osteoartrită; de exemplu, osteoartrita mâinii este mai frecventă la anumite populații europene;
  • instabilitate articulară - instabilitatea unei articulații, din cauza unor afecțiuni precum hipermobilitatea sau o accidentare anterioară, poate crește riscul de a dezvolta osteoartrită în articulația afectată;
  • lipsa de activitate fizică - poate duce la creșterea în greutate și la slăbiciune musculară, ambele putând crește riscul de osteoartrită;
  • postura sau ergonomia incorectă - aceasta poate duce la creșterea stresului asupra anumitor articulații, crescând astfel riscul de osteoartrită.

Simptome

Simptomele osteoartritei pot varia de la o persoană la alta dar, cu toate acestea, există câteva simptome comune pe care le experimentează multe persoane cu osteoartrită:

  • durere - este posibil ca articulația să vă doară în timpul mişcării sau după aceasta;
  • rigiditatea articulației - aceasta poate fi cel mai vizibilă atunci când vă treziți dimineața sau după o perioadă de inactivitate;
  • sensibilitate - articulația poate fi sensibilă atunci când aplicați o presiune ușoară pe sau în apropierea ei;
  • pierderea flexibilității - este posibil să nu vă puteți mișca articulația în toate planurile de mișcare;
  • senzație de frecare - este posibil să auziți sau să simțiți o senzație de frecare atunci când folosiți articulația, iar aceasta poate fi însoțită de pocnituri la mobilizare;
  • umflături - acestea sunt cauzate de inflamația țesuturilor moi din jurul articulației.

Severitatea simptomelor nu corespunde neapărat gradului de afectare a articulației - unele persoane cu afectare severă a articulației au doar simptome minore și invers.

Simptomele osteoartritei pot interfera cu activitățile de zi cu zi și pot cauza un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane.

femeie cu osteoartrita la nivelul mainii si a degetelor

Diagnosticare

Diagnosticul de osteoartrită implică, de obicei, o anamneză corectă (istoricului medical amănunțit), o examinare fizică și o analiză a simptomelor. De asemenea, medicul reumatolog poate recomanda teste de laborator sau examinări imagistice pentru confirmarea diagnosticului și pentru a exclude alte cauze potențiale ale simptomelor dumneavoastră:

  • anamneza (istoricului medical) - medicul vă va întreba despre antecedentele personale fiziologice, antecedentele personale patologice (alte afecțiuni de care suferiți, care pot interfera cu boala de bază, prin boala în sine sau prin medicația urmată), simptomele, debutul simptomatologiei, durata și severitatea acestora;
  • examinarea fizică - medicul va examina articulația afectată şi va verifica aspectul, culoarea, tumefierea (umflarea), roșeața, sensibilitatea și flexibilitatea;
  • radiografii - acestea pot arăta modificările osoase care apar în osteoartrită, cum ar fi îngustarea unui spațiu articular, leziuni la nivelul cartilajului articular, leziuni ale osului subcondral (sub cartilajul articular) și producții osoase, osteofite (“ciocuri”); cu toate acestea, radiografiile nu arată leziunile timpurii ale osteoartritei și nu pot dezvălui, în mod direct, pierderea cartilajului;
  • imagistica prin rezonanță magnetică nucleară - un RMN poate oferi o vedere detaliată a articulației, inclusiv a oaselor și a țesuturilor moi; această metodă de imagistică poate detecta semnele timpurii ale osteoartritei care nu sunt vizibile pe radiografiile standard;
  • teste de laborator - deși nu există o analiză de sânge specifică pentru osteoartrită, anumite teste pot ajuta la excluderea altor cauze ale durerii articulare, cum ar fi artrita reumatoidă.

Medicul care diagnostichează, de obicei, osteoartrita este un reumatolog, un medic de medicină fizică și de reabilitare, un specialist în boli ale articulațiilor, mușchilor și oaselor. Cu toate acestea, evaluarea inițială ar putea fi efectuată de un medic de familie, care poate apoi să trimită pacientul la un reumatolog, dacă este necesar. În unele cazuri, un chirurg ortoped poate fi implicat în îngrijire, în special dacă se ia în considerare intervenția chirurgicală ca opțiune de tratament.

Tratament

Tratamentul osteoartritei se concentrează, în principal, pe gestionarea simptomelor și pe îmbunătățirea sau menținerea funcției și a calității vieții. Strategiile de tratament pot include o combinație de modificări ale stilului de viață, medicamente, terapii fizice și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale:

  • exerciții fizice - efectuate în mod regulat, acestea pot crește rezistența și pot tonifia mușchii perarticulari; mersul pe jos, mersul pe bicicletă, înotul și aerobicul în apă pot fi alegeri bune;
  • pierderea în greutate - dacă sunteți supraponderal sau obez, pierderea în greutate poate reduce stresul asupra articulațiilor care suportă greutatea;
  • terapia fizică și ocupațională - kinetoterapeuții vă pot arăta exerciții pentru a întări mușchii din jurul articulației, pentru a vă mări amplitudinea de mișcare și pentru a reduce durerea;
  • medicamente - diferite tipuri de medicamente (analgezice, corticosteroizi sau antiinflamatoare nesteroidiene, condroprotectoare) sau creme și unguente (care se aplică pe pielea de deasupra articulațiilor afectate) pot ajuta la gestionarea simptomelor osteoartritei, dar acestea pot oferi o ameliorare temporară a durerii;
  • injecții - injecțiile cu corticosteroizi, cu acid hialuronic sau PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite) pot ajuta la ameliorarea durerii în articulația afectată;
  • intervenții chirurgicale - în cazurile severe sau atunci când alte tratamente nu sunt eficiente, poate fi recomandată o intervenție chirurgicală (tipurile de intervenții chirurgicale pot varia de la artroscopie, până la înlocuiri parțiale sau totale ale articulațiilor);
  • dispozitive de asistență - bastoanele, mersul pe jos și ortezele pot ajuta la reducerea stresului asupra anumitor articulații și la îmbunătățirea echilibrului;
  • terapii complementare și alternative - unii oameni găsesc ameliorarea simptomelor prin terapii alternative, inclusiv acupunctură, ozonoterapie, masaj, terapie cu apă caldă și rece și utilizarea de dispozitive de susținere, cum ar fi orteze sau inserții pentru pantofi.

Există numeroase tratamente naturiste pe care unii pacienţi le folosesc pentru a încerca să gestioneze simptomele osteoartritei. Este important de reținut că, deși unele dintre aceste remedii ar putea ajuta la reducerea simptomelor, ele nu vor vindeca osteoartrita și nu toate au fost studiate temeinic, în ceea ce privește eficiența sau siguranța lor. Înainte de a începe orice tratament nou, cel mai bine este să vă consultați cu un medic specialist, pentru a vă asigura că tratamentul nu va interfera cu alte medicamente sau afecțiuni.

Cel mai bun plan de tratament pentru osteoartrită poate varia în funcție de simptomele specifice ale unei persoane, de starea generală de sănătate și de stilul de viață.


Complicații

Osteoartrita poate duce la mai multe complicații, în principal din cauza naturii progresive a bolii și a impactului acesteia asupra funcției articulare:

  • mobilitate redusă - pe măsură ce osteoartrita progresează, articulațiile afectate își pot pierde mai mult din amplitudinea de mișcare și flexibilitate, iar acest lucru poate îngreuna desfășurarea activităților de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos, urcatul scărilor sau chiar sarcini care implică motricitatea fină, dacă osteoartrita afectează mâinile;
  • durere cronică - osteoartrita poate provoca dureri semnificative și continue care pot interfera cu viața de zi cu zi și pot duce la dificultăți de somn și la schimbări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea;
  • slăbiciune musculară - durerea și mobilitatea redusă asociate cu osteoartrita pot duce la nefolosirea anumitor grupe musculare, ceea ce implică scăderea forței musculare, atrofie musculară;
  • instabilitate articulară - în cazurile severe, articulația afectată poate deveni instabilă; de exemplu, osteoartrita la nivelul genunchiului poate duce la senzația că genunchiul "cedează" la anumite mișcări;
  • deformare - osteoartrita avansată poate provoca modificări ale formei și aspectului articulațiilor afectate, ce pot fi observate mai ales la nivelul degetelor de la mâini și picioare;
  • risc crescut de cădere - pentru adulții mai în vârstă cu osteoartrită, combinația de durere, instabilitate articulară și mobilitate redusă poate crește riscul de cădere, ceea ce poate duce la alte leziuni și complicații;
  • calitatea redusă a vieții - combinația dintre durerea cronică, mobilitatea redusă și impactul potențial asupra capacității de a desfășura activitățile zilnice poate scădea semnificativ calitatea vieții unei persoane.

Prevenție

Deși nu puteți preveni complet osteoartrita deoarece factori precum vârsta și genetica nu pot fi controlați, există câteva măsuri pe care le puteți lua pentru a vă reduce riscul și pentru a încetini progresia potențială a bolii:

  • mențineți o greutate normală;
  • rămâneți activ - exercițiile fizice regulate mențin articulațiile flexibile și ajută la menținerea forței musculare, care poate stabiliza și proteja articulațiile; alegeți activități care au un impact mai redus asupra articulațiilor, cum ar fi înotul sau ciclismul;
  • protejați-vă articulațiile - evitați stresul repetitiv asupra articulațiilor și fiți atenți la mecanica corporală adecvată; acest lucru înseamnă să ridicați și să transportați obiecte grele aproape de corp, să vă folosiți articulațiile și mușchii cei mai mari și mai puternici pentru a reduce stresul asupra articulațiilor mai mici ale mâinilor și să evitați rănirea articulațiilor;
  • urmaţi o dietă sănătoasă - deși nu există o dietă specifică care poate preveni osteoartrita, o dietă sănătoasă poate ajuta la menținerea greutății sub control și la menținerea sănătății generale;
  • nu fumați - fumatul poate crește riscul de pierdere a cartilajului și de osteoartrită;
  • controale regulate - acestea pot ajuta la detectarea semnelor timpurii de deteriorare a articulațiilor sau de artrită; diagnosticul și tratamentul precoce pot ajuta la încetinirea progresiei bolii și la gestionarea mai eficientă a simptomelor.

Bibliografie

  1. Mayo Clinic. “Osteoarthritis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 16 June 2021, www.mayoclinic.org
  2. “Osteoarthritis.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org
  3. NHS. “Osteoarthritis.” Nhs, NHS, 19 Aug. 2019, www.nhs.uk
  4. Brazier, Yvette . “Osteoarthritis: Causes, Symptoms, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 10 July 2019, www.medicalnewstoday.com
  5. Whelan, Corey. “Everything You Need to Know about Osteoarthritis.” Healthline, Healthline Media, 9 Jan. 2018, www.healthline.com
  6. Cleveland Clinic. “Osteoarthritis.” Cleveland Clinic, 26 Nov. 2019, https://my.clevelandclinic.org

Echipa medicală - Reumatologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.