RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre ortorexie
Ortorexia este o tulburare alimentară caracterizată printr-o preocupare excesivă pentru consumul de alimente percepute ca fiind sănătoase. Spre deosebire de alte tulburări alimentare care se concentrează pe cantitatea de alimente consumate, ortorexia se concentrează pe calitatea acestora. Persoanele cu ortorexie urmează reguli dietetice stricte și pot elimina grupuri întregi de alimente pe care le consideră nesănătoase, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale și poate avea un impact negativ asupra bunăstării lor generale. Termenul „ortorexie” a fost introdus în 1997 de Dr. Steven Bratman, care a observat că obsesia pentru o alimentație sănătoasă ar putea avea consecințe nesănătoase, cum ar fi izolarea socială și anxietatea.
Cauze
Cauzele exacte ale ortorexiei nervoase nu sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, anumite trăsături de personalitate și factori sociali pot contribui la dezvoltarea acesteia.
Factori de risc
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta ortorexie:
- persoanele perfecţioniste, cu personalitate anancastă sau cu o dorință puternică de control sunt mai predispuse la ortorexie;
- un istoric de tulburări de anxietate, tulburări de alimentație sau imagine corporală negativă poate crește riscul;
- expunerea la presiunile societale care pun accentul pe slăbire sau pe tipurile ideale de corp, adesea perpetuate de mass-media și de platformele sociale, poate contribui la ortorexie;
- persoanele din domeniile axate pe sănătate, cum ar fi studenții sau specialiştii din domeniul nutriției, pot avea un risc sporit din cauza expunerii crescute la informații dietetice și standarde de sănătate;
- participarea la evenimente care promovează diete restrictive sau „alimentația curată” poate influența persoanele către comportamente ortorexice.
Simptome
Simptomele ortorexiei includ:
- verificarea compulsivă a etichetelor alimentelor - persoanele pot examina obsesiv listele de ingrediente și informațiile nutriționale pentru a se asigura că respectă standardele lor dietetice;
- eliminarea unor alimente - există adesea o excludere progresivă a unor întregi categorii de alimente considerate nesănătoase, cum ar fi zaharurile, carbohidrații, lactatele sau produsele de origine animală, fără un motiv medical;
- reducerea numărului de alimente - opțiunile dietetice devin din ce în ce mai limitate la o selecție restrânsă de alimente considerate pure sau sănătoase, ceea ce duce la dezechilibre nutriționale;
- persoanele pot manifesta un interes neobișnuit pentru obiceiurile alimentare ale altora, judecând sau comentând adesea alegerile lor alimentare;
- anxietate în situații sociale - dificultatea semnificativă apare atunci când alimentele sigure sau preferate nu sunt disponibile, provocând evitarea evenimentelor sociale care implică alimente;
- planificarea, achiziționarea și pregătirea meselor necesită un timp excesiv, ceea ce interferează cu alte aspecte ale vieții;
- abaterea de la regulile dietetice autoimpuse duce la sentimente intense de vinovăție, anxietate și o senzatie de pierdere a autocontrolului.
Diagnosticare
Ortorexia este, de obicei, diagnosticată de psihologi, psihiatri sau dieteticieni. Deși nu este recunoscută oficial în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5), medicii pot identifica comportamentele ortorexice prin evaluări complete precum chestionarul ORTO-15, care constă în 15 întrebări concepute pentru a identifica comportamentele și gândurile asociate cu ortorexia (scorurile sub 40 indicând un diagnostic potențial) şi testul de ortorexie Bratman, dezvoltat de Dr. Steven Bratman, care servește drept precursor pentru ORTO-15 și ajută la evaluarea comportamentelor ortorexice.
În plus față de aceste chestionare, medicii efectuează interviuri amănunțite pentru a explora obiceiurile alimentare ale unei persoane, convingerile despre alimente și impactul acestor comportamente asupra vieții de zi cu zi. De asemenea, pot fi efectuate evaluări fizice pentru a identifica orice consecințe asupra sănătății care rezultă din dietele restrictive. Această abordare cuprinzătoare asigură faptul că diagnosticul ia în considerare atât aspectele psihologice, cât și cele fizice ale afecțiunii persoanei.
Tratament
Tratarea ortorexiei implică, de obicei, o abordare atât a aspectelor psihologice, cât și a celor nutriționale ale tulburării, iar componentele cheie ale tratamentului includ:
- psihoterapia - terapia cognitiv-comportamentală este frecvent utilizată pentru a ajuta persoanele să recunoască și să modifice gândurile și comportamentele obsesive legate de alimentație și sănătate; această formă de terapie s-a dovedit eficientă pentru afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă și poate reduce obsesiile legate de alimentație prin expunerea persoanelor la alimentele de care se feresc;
- consiliere nutrițională - colaborarea cu un dietetician atestat ajută persoanele să dezvolte o dietă echilibrată și să corecteze deficiențele nutriționale rezultate din modelele alimentare restrictive; acest proces implică reintroducerea alimentelor evitate și stabilirea unei relații mai sănătoase cu alimentația;
- monitorizarea medicală - evaluările regulate ale stării de sănătate asigură abordarea promptă a oricăror complicații fizice care rezultă din ortorexie, cum ar fi malnutriția sau pierderea în greutate;
- medicamente - în anumite cazuri, medicamente precum antidepresivele sau medicamentele împotriva anxietății pot fi prescrise pentru a gestiona afecţiunile mintale subiacente care contribuie la comportamentele ortorexice.
Complicaţii
Ortorexia poate duce la mai multe complicații care afectează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală:
- deficiențe nutriționale - eliminarea unor întregi grupe de alimente fără un motiv medical poate duce la deficiențe în nutrienți esențiali, cum ar fi calciu, fier și vitamina B12;
- malnutriția - restricțiile dietetice severe pot provoca malnutriție, ducând la pierderea în greutate și la probleme de sănătate asociate;
- stres psihologic - respectarea rigidă a regulilor dietetice poate provoca anxietate semnificativă, în special atunci când alimentele „sigure” nu sunt disponibile, și poate duce la sentimente de vinovăție sau rușine la abaterea de la modelele alimentare stricte;
- izolarea socială - evitarea evenimentelor sociale care implică alimente poate duce la izolare și la tensionarea relațiilor;
- preocuparea pentru calitatea alimentelor poate interfera cu responsabilitățile personale și profesionale, reducând calitatea generală a vieții.
Prevenţie
Prevenirea ortorexiei implică încurajarea unei abordări echilibrate a alimentației sănătoase și abordarea factorilor psihologici subiacenți, iar măsurile preventive cheie includ:
- promovarea unor obiceiuri alimentare flexibile - încurajarea unei diete variate fără restricții rigide ajută la prevenirea comportamentelor obsesive legate de puritatea alimentelor;
- abordarea factorilor psihologici subiacenți - identificarea și gestionarea unor probleme precum anxietatea, perfecționismul sau tendințele obsesiv-compulsive pot reduce riscul de a dezvolta ortorexie;
- încurajarea utilizării atente a rețelelor de socializare - analiza critică a informațiilor dietetice de pe rețelele de socializare și evitarea conținutului care promovează practici dietetice extreme pot contribui la menținerea unei perspective sănătoase asupra alimentației.
Bibliografie
- Davis, Kathleen. “Orthorexia: Definition, Symptoms, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 1 July 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/orthorexia
- Davidson, Katey, and Alina Petre. “Orthorexia: When Healthy Eating Becomes a Disorder.” Healthline, 2016, www.healthline.com/nutrition/orthorexia-nervosa-101
- “Orthorexia - National Eating Disorders Association.” National Eating Disorders Association, 4 Mar. 2024, www.nationaleatingdisorders.org/orthorexia/
- “When Eating Healthy Becomes an Obsession.” Cleveland Clinic, health.clevelandclinic.org/orthorexia-when-a-commitment-to-healthy-eating-goes-too-far
- “What Is Orthorexia?” WebMD, WebMD, 22 Mar. 2017, www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/what-is-orthorexia
Alte afecțiuni similare
Oreion
Oreionul este o boală virală, specific umană, cauzată de virusul Urlian. Boala, denumită și parotidită epidemică, debutează cu simptome ușoare, care seamănă cu o...
Vezi detalii
Orhita
Orhita reprezintă infectarea testiculelor, unilaterală sau bilaterală, de obicei cauzată de virusuri şi bacterii. Poate să fie acută şi simptomatică, sau asimptomatică...
Vezi detalii
Orjelet
Ulciorul este denumirea populară a orjeletului, o afecţiune a ochiului cauzată de o infecţie stafilococică a unei glande sebacee, sub forma unei tumefacţii dureroase,...
Vezi detalii
Osteoartrita
Osteoartrita, cunoscută şi sub denumirea de osteoartroză, este o boală articulară degenerativă, care rezultă din degradarea și, în cele din urmă, pierderea cartilajului...
Vezi detalii
Osteofite
Osteofitele, cunoscute şi sub denumirea de ciocuri osoase sau pinteni osoşi, sunt excrescenţe care apar acolo unde se conectează oasele cu tendoanele sau participă la...
Vezi detalii
Osteomalacie
Osteomalacia, cunoscută sub numele de „boala oaselor moi”, este o afecțiune caracterizată prin modificarea patologică a oaselor, cu scăderea masei osoase totale, din...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
