Despre osteofite
Osteofitele, cunoscute şi sub denumirea de ciocuri osoase sau pinteni osoşi, sunt excrescenţe care apar acolo unde se conectează oasele cu tendoanele sau participă la congruenţa articulară și sunt frecvente în articulații și la nivelul coloanei vertebrale. Acestea se formează atunci când o articulație sau un os au fost afectate de artrită/artroză, dar nu cauzează întotdeauna probleme.
Osteofitele sunt, adesea, nedureroase și nu produc niciun simptom, însă poate apărea o inflamație a țesutului din apropiere, producând durere.
Orice os poate dezvolta osteofite, care se formează în zone precum:
- călcâie;
- degete (ciocuri la degetele mâinilor sau ciocuri la picioare);
- umeri;
- coate;
- genunchi;
- coloana vertebrală (ciocuri la coloană şi osteofite lombare);
- șolduri;
- gât (osteofite cervicale).
Cele mai multe poartă denumirea de osteofite marginale. Formarea osteofitelor, numită osteofitoză, este mult mai frecventă după vârsta de 60 de ani, dar se pot dezvolta și la adulții mai tineri.
Pentru servicii complete de ortopedie puteți contacta Spitalul de Ortopedie și Chirurgie Plastică MedLife.
Cauze
Osteofitele sunt cauzate, de obicei, de uzura pe termen lung sau de modificările degenerative ale articulațiilor, iar cei mai comuni factori care contribuie la dezvoltarea acestora includ:
- osteoartrita - este cauza principală a osteofitelor şi este o boală articulară degenerativă care implică degradarea cartilajului, şi amortizează articulațiile; pe măsură ce cartilajul se deteriorează, oasele se pot atinge, în mod repetat, unele de altele, ceea ce duce la formarea de osteofite pe măsură ce organismul încearcă să repare și să stabilizeze articulația;
- îmbătrânirea - riscul de apariție a osteofitelor crește odată cu vârsta, deoarece articulațiile degenerează în mod natural, în timp, crescând probabilitatea de degradare a cartilajului și de formare a pintenilor osoși;
- stresul mecanic - mișcările repetitive sau solicitarea excesivă a articulațiilor din cauza activităților, sporturilor sau ocupațiilor pot contribui la uzura articulațiilor, crescând riscul de apariție a osteofitelor;
- leziuni sau traumatisme - fracturile sau luxațiile pot deteriora suprafața articulară și pot accelera degradarea cartilajului, ceea ce poate duce, în cele din urmă, la formarea osteofitelor;
- genetică - unele persoane pot avea o predispoziție genetică la dezvoltarea osteofitelor sau a bolilor degenerative ale articulațiilor, cum ar fi osteoartrita;
- bolile inflamatorii ale articulațiilor - afecțiuni precum artrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă, care provoacă inflamații la nivelul articulațiilor, pot duce, de asemenea, la formarea de osteofite în timp;
- postura greșită - poate cauza o distribuție neuniformă a greutății și a stresului asupra articulațiilor, contribuind la degenerarea articulațiilor.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta osteofite crește odată cu vârsta, indicele de masă corporală și activitatea fizică şi este mai mare la persoanele care suferă de artrită.
De-a lungul timpului, toate articulațiile suferă cel puțin o mică uzură, iar acest lucru este valabil chiar dacă nu aveți leziuni evidente. Riscul este, de asemenea, mai mare, dacă v-ați născut cu probleme structurale, cum ar fi scolioză (o coloană vertebrală curbată). O postură greşită vă poate, de asemenea, expune la un risc mai mare de a dezvolta osteofite.
Şi persoanele care au un părinte care a dezvoltat pinteni osoşi au şanse șanse mari să dezvolte această afecţiune la rândul lor.
Simptome
Osteofitele pot fi uneori asimptomatice, ceea ce înseamnă că nu provoacă niciun simptom vizibil. Cu toate acestea, atunci când se manifestă simptome, le apar, de obicei, din cauza presiunii sau a iritației pe care osteofitele o exercită asupra țesuturilor din jur, cum ar fi nervii, ligamentele, tendoanele sau alte oase. Simptomele pot varia în funcție de localizarea osteofitelor și de structurile afectate şi pot include:
- durere articulară - este un simptom comun asociat cu osteofitele, în special în timpul mișcării sau atunci când se suportă greutatea pe articulația afectată;
- rigiditate - rigiditatea articulației și reducerea amplitudinii de mișcare pot rezulta din prezența osteofitelor, agravându-se, adesea, după perioade de inactivitate, cum ar fi la trezirea de dimineață;
- umflături - inflamația și umflarea se pot dezvolta în articulație sau în țesuturile din jur din cauza prezenței osteofitelor;
- amorțeală, furnicături sau slăbiciune - atunci când osteofitele comprimă nervii din apropiere, aceasta poate duce la simptome precum amorțeală, furnicături sau slăbiciune în zona afectată;
- spasme musculare – acestea sunt provocate, uneori, de compresia nervilor sau de iritarea mușchilor.
Simptomele pot varia în funcție de localizarea specifică a osteofitelor:
- coloană vertebrală - osteofitele de pe coloana vertebrală pot duce la stenoză vertebrală (îngustarea canalului spinal), care poate provoca durere, amorțeală sau slăbiciune la nivelul brațelor sau picioarelor;
- gât - osteofitele de la nivelul coloanei cervicale pot provoca dureri de gât, dureri de cap sau simptome legate de nervi la nivelul brațelor sau mâinilor;
- umăr - acestea pot avea ca rezultat reducerea amplitudinii de mișcare și durere la mișcarea brațului;
- şold - pot provoca dureri și rigiditate la nivelul șoldului, ceea ce poate duce la dificultăți în mers sau în mișcarea piciorului - sindrom de impingement femuroacetabular şi/sau coxartroză;
- genunchi - pot provoca durere, umflături și rigiditate, ceea ce face dificilă îndoirea sau îndreptarea genunchiului; osteofitele de genunchi sunt, adesea, un rezultat al gonartrozei și pot contribui la simptomele și la progresia bolii.
Diagnosticare
Pentru a diagnostica osteofitele, medicul specialist poate utiliza o serie metode:
- anamneză medicală și examinare fizică - medicul vă va întreba despre simptome, istoricul medical și va efectua un examen fizic pentru a evalua mobilitatea articulațiilor, sensibilitatea și inflamația;
- studii imagistice - tehnicile imagistice pot ajuta la vizualizarea osteofitelor și la evaluarea dimensiunii, localizării și a impactului potențial asupra structurilor înconjurătoare;
- raze X - sunt cea mai frecvent utilizată tehnică de imagistică pentru diagnosticarea osteofitelor; acestea pot arăta prezența pintenilor osoși, îngustarea spațiului articular și alte modificări asociate cu osteoartrita;
- imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - poate oferi imagini mai detaliate ale țesuturilor moi, cum ar fi cartilajele, ligamentele și tendoanele, și poate ajuta la evaluarea gradului de afectare sau inflamație a articulației; acest tip de investigaţie este deosebit de util atunci când se evaluează coloana vertebrală sau când simptomele sugerează implicarea nervilor;
- tomografia computerizată (CT) - poate ajuta, de asemenea, la vizualizarea osteofitelor și oferă imagini detaliate ale oaselor și ale structurilor din jur; poate fi utilizată în cazurile în care medicul are nevoie de mai multe informații despre osteofite și impactul acestora asupra structurilor din apropiere;
- teste de sânge - deși analizele de sânge nu pot diagnostica în mod direct osteofitele, acestea pot ajuta la excluderea altor afecțiuni, cum ar fi artrita reumatoidă sau alte boli inflamatorii ale articulațiilor, care se pot prezenta cu simptome similare.
Tratament
În timp ce osteofitele nu pot fi "distruse" în sens propriu, există mai multe opțiuni de tratament pentru a gestiona simptomele:
- tratamente conservatoare - tratamentul inițial pentru osteofite se concentrează, de obicei, pe gestionarea simptomelor, cum ar fi durerea și inflamația; acest lucru poate include analgezice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau aplicarea de gheață sau căldură în zona afectată;
- kinetoterapie - un fizioterapeut poate ajuta la conceperea unui program personalizat de exerciții fizice pentru a menține mobilitatea articulațiilor, a reduce durerea și a îmbunătăți forța musculară; acest lucru poate ajuta la încetinirea progresiei afecțiunii articulare subiacente și la reducerea impactului osteofitelor asupra vieții de zi cu zi;
- dispozitive de asistență - atelele sau susţinătorii plantari pentru încălțăminte pot ajuta la asigurarea suportului și la reducerea durerii cauzate de osteofite;
- injecții cu corticosteroizi - în unele cazuri, medicul specialist poate recomanda astfel de injecții pentru a reduce inflamația și pentru a oferi o ameliorare temporară a durerii; de obicei, puteți face până la trei injecții cu steroizi în aceeași articulație într-un an;
- intervenție chirurgicală - presupune îndepărtarea osteofitelor (osteotomie) sau înlocuirea articulației deteriorate (artroplastie); procedura specifică va depinde de localizarea și severitatea osteofitelor și de starea generală de sănătate a pacientului.
Nu există creme care tratează în mod direct ciocurile de pe coloană, însă medicul vă poate recomanda medicamente sub diverse forme pentru a vă întări articulaţiile, a vă relaxa musculatura, pentru o circulaţie îmbunătăţită, mărirea mobilității şi flexibilităţii încheieturilor.
Complicații
Unele dintre complicațiile potențiale ale osteofitelor includ:
- durere și rigiditate articulară, în timpul mișcării;
- instabilitate articulară - osteofitele mari pot perturba alinierea normală a articulației, ceea ce duce la instabilitate și la un risc mai mare de accidentare;
- comprimarea nervilor – ciocurile osoase pot comprima nervii din apropiere, ceea ce duce la amorțeală, furnicături, slăbiciune și durere în zona afectată;
- limitarea amplitudinii de mișcare - pe măsură ce osteofitele cresc, acestea pot limita capacitatea de mișcare a articulației;
- deformarea articulației - în unele cazuri, pintenii osoşi pot provoca deformarea articulației, ceea ce face dificilă sau imposibilă utilizarea normală a acesteia.
Prevenție
Deoarece osteofitele fac parte, de obicei, dintr-un proces de artrită degenerativă, menținerea sănătății articulațiilor este esențială pentru prevenire. Următoarele sfaturi pot ajuta la prevenirea pintenilor osoși:
- purtați încălțăminte adecvată și folosiți o formă adecvată atunci când faceți exerciții fizice pentru a ajuta la prevenirea rănilor;
- programați o odihnă adecvată într-o rutină de exerciții fizice, pentru a permite corpului să se vindece;
- mențineți greutatea corporală într-un interval moderat pentru a reduce presiunea asupra articulațiilor și a ajuta la prevenirea dezvoltării artritei.
Autor
Bibliografie
- Veazey, Karen. “Bone Spurs: Symptoms, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 31 Oct. 2022, www.medicalnewstoday.com
- Mayo Clinic. “Bone Spurs - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org
- NHS Choices. “Osteophyte (Bone Spur).” NHS, 2019, www.nhs.uk
- Roland, James. “Bone Spurs: What You Should Know about Osteophytosis.” Healthline, Healthline Media, 22 Mar. 2017, www.healthline.com
Alte afecțiuni similare
Orhita
Orhita reprezintă infectarea testiculelor, unilaterală sau bilaterală, de obicei cauzată de virusuri şi bacterii. Poate să fie acută şi simptomatică, sau asimptomatică...
Vezi detalii
Orjelet
Ulciorul este denumirea populară a orjeletului, o afecţiune a ochiului cauzată de o infecţie stafilococică a unei glande sebacee, sub forma unei tumefacţii dureroase,...
Vezi detalii
Osteoartrita
Osteoartrita, cunoscută şi sub denumirea de osteoartroză, este o boală articulară degenerativă, care rezultă din degradarea și, în cele din urmă, pierderea cartilajului...
Vezi detalii
Osteomalacie
Osteomalacia, cunoscută sub numele de „boala oaselor moi”, este o afecțiune caracterizată prin modificarea patologică a oaselor, cu scăderea masei osoase totale, din...
Vezi detalii
Osteomielita
Osteomielita reprezintă infecția acută sau cronică a țesutului osos, reprezentată la nivel tisular de inflamație și tumefacție. Acest răspuns inflamator local poate fi...
Vezi detalii
Osteoporoză
Osteoporoza este o boală a scheletului, caracterizată prin scăderea rezistenței oaselor, ceea ce predispune la creșterea riscului de fracturi. Ea este asimptomatică și,...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.