Tensiunea arterială: ce este și care sunt valorile normale

Cum se măsoară corect tensiunea arterială

Tensiunea arterială se măsoară la cabinetul medicului de familie sau al specialistului cu ajutorul unui aparat denumit sfingomanometru, însă acesta este relativ greu de utilizat la domiciliu fără ajutorul unei alte persoane care știe să îl utilizeze corect. De aceea, la domiciliu se recomandă utilizarea unor tensiometre cu manșetă și cu afișaj digital, multe dintre ele având opțiunea utilă de memorare a valorilor tensionale. Dintre tensiometrele existente pe piață, cele recomandate sunt cele care au manșetă pentru braț.

Cele care se poziționează la nivelul încheieturii pot da erori de măsurare dacă în timpul înregistrării nu ridicați încheietura la nivelul inimii. De asemenea, la tensiometrele cu manșetă pentru braț, pentru a înregistra o valoare corectă a tensiunii arteriale trebuie aleasă corect dimensiunea manșetei - măsurați circumferința brațului pentru a alege mărimea corectă.

Tensiunea arterială se măsoară în șezut, după 5 minute de relaxare, fără a fi consumat înainte cu 30 de minute alcool, cafea, tutun sau energizante.

Se consideră tensiune normală o diferență între brațe de 20 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică și 10 mmHg pentru tensiunea arterială diastolică. Dacă valoarea tensiunii arteriale este crescută, se poate repeta măsurătoarea fără a intra în panică, deoarece tensiunea arterială poate varia de la un moment la altul în funcție de multipli parametri pe care uneori nu îi putem controla.

Dacă măsurătorile repetate indică valori constant crescute în decurs de o săptămână, atunci acestea trebuie notate pentru a informa medicul de familie sau cardiologul despre schimbările produse, cu scopul de iniția sau ajusta medicația antihipertensivă.

Bolile asociate valorilor din afara intervalului de referință

Tensiunea mare sau hipertensiunea arterială este caracterizată prin creșterea valorilor de tensiune peste pragul de 140/90 mmHg și în timp va duce la îngroșarea pereților inimii, în special a ventriculului stâng, care are și funcția de pompă pentru circulația sângelui către toate organele. După o perioadă inițială de îngroșare, pereții inimii se dilată și apare insuficiența cardiacă stângă (incapacitatea asigurării funcției de pompă).

De asemenea, valorile crescute ale tensiunii duc la alterarea pereților vaselor de sânge din tot organismul cu posibilă afectare a creierului prin accidente vasculare ischemice sau hemoragice și declin cognitiv. Suplimentar, poate apărea o afectare a vaselor de la nivelul ochiului (apariția retinopatiei hipertensive) cu afectare a vederii.

La nivel renal apare o scleroză la nivelul arterelor mici care, în timp, va duce la apariția bolii cronice de rinichi, cu necesar posibil de hemodializă în stadiile terminale.

Nici vasele de la nivelul picioarelor nu sunt ferite de valorile constant crescute ale tensiunii arteriale, în timp putându-se ajunge la dureri în timpul mersului, apoi în repaus și, în final, la gangrenă.

Tensiunea mică sau hipotensiunea arterială apare atunci când valorile tensiunii arteriale scad sub 90/60 mmHg. La persoanele cu înălțime sau greutate mica, aceasta se consideră normală în lipsa simptomelor.

Hipotensiunea arterială se manifestă de obicei cu: amețeli, vertij, oboseală, confuzie, vedere încețoșată, greață, stare de rău sau leșin. Se poate asocia cu consumare insuficientă de lichide, ridicare bruscă în picioare și lipsa de adaptare rapidă a organismului la noua poziție sau în sarcină.

Hipotensiunea arterială se regăsește și asociată cu alte boli:

• infarctul miocardic acut, când funcția de pompă a inimii este sever afectată;
• insuficiență cardiacă acută sau cronică;
• infecții generalizate în organism;
• sângerări masive;
• reacții alergice;
• consum de anumite medicamente.

Este recomandat să aveți un tensiometru cu manșetă de braț la îndemână în casă și să vă măsurați tensiunea arterială periodic.

Dacă observați valori constant crescute, care depășesc pragul de 140/90 mmHg sau se află sub pragul de 90/60 mmHg în prezența simptomelor descrise mai sus, e momentul să vă adresați unui medic specialist cardiolog care să pună diagnosticul și să inițieze un tratament adecvat.

Recomandări pentru scăderea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială crescută poate fi gestionată eficient printr-o combinație de modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, medicație. Iată câteva recomandări care vă pot ajuta să vă mențineți tensiunea arterială sub control:

• faceți mișcare în mod regulat (țintiți către cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână);
• adoptați o dietă echilibrată, sănătoasă, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi;
• reduceți consumul de sare (puteți face asta atât prin evitarea alimentelor procesate, cât și prin reducerea cantității de sare pe care o adăugați în mâncare);
• mențineți o greutate corporală sănătoasă (dacă aveți probleme cu greutatea, adresați-vă unui medic sau nutriționist pentru a afla cum puteți atinge o greutate sănătoasă);
• renunțați la fumat sau nu vă apucați (fumatul, chiar și cel pasiv, este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială);
• limitați consumul de alcool (consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială);
• identificați metode eficiente de gestionare a stresului;
• urmați tratamentul prescris de medic și indicațiile acestuia.