Rinosinuzita

Descoperă informații utile despre rinosinuzita: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre rinosinuzită

Rinosinuzita reprezintă inflamația cavităților nazale și a sinusurilor paranazale și este caracterizată prin obstrucție și/sau congestie nazală sau, alternativ, prin scurgeri sau secreții nazale. Aceste simptome pot fi însoțite de durere sau presiune facială și de pierderea parțială sau totală a mirosului.

Sinusurile paranazale sunt cavități situate deasupra și dedesubtul ochilor, precum și în interiorul nasului; sunt conectate atât între ele, cât și cu cavitățile nazale. În condiții normale sunt umplute cu aer, dar când mucoasele sunt inflamate, sinusurile se blochează și acumulează mucus, ceea ce duce la o infecție care necesită tratament.

Termenul „rinosinuzită” este folosit în loc de „sinuzită” deoarece aceasta din urmă este aproape întotdeauna însoțită de inflamația foselor nazale și, în multe cazuri, este precedată de rinită. Majoritatea pacienților prezintă, adesea, simultan simptome de rinită și de sinuzită.

Rinosinuzita poate fi clasificată în mai multe tipuri, în funcție de cauze și de durata afecțiunii:

Non-alergică: o infecție a sinusurilor care se dezvoltă după o răceală sau după infectarea cu un virus; poate fi:

acută: inflamație și infecție în cavitățile sinusurilor, care durează mai puțin de patru săptămâni;
subacută: inflamație și infecție, care durează între patru și 12 săptămâni;
cronică: inflamație și infecție, care durează mai mult de 12 săptămâni;
recurentă: un pacient are patru sau mai multe episoade de rinosinuzită pe an.

Alergică: apare atunci când sistemul imunitar răspunde excesiv la un alergen, cum ar fi ambrozia, polenul, mucegaiul, părul de animale, substanțele chimice sau medicamentele; organismul produce în exces anticorpi, declanșând eliberarea unei substanțe chimice numite histamină, care provoacă un răspuns alergic. Există două tipuri de rinosinuzită alergică:

sezonieră: sistemul imunitar reacționează în exces la alergenii care predomină într-un anumit sezon;
perenă: această afecțiune pe tot parcursul anului este cauzată de o reacție alergică la oricare factori declanșatori, cum ar fi praful, părul de animale, poluanții sau fumul de tutun.

Cauze

Dezvoltarea rinosinuzitei depinde de o varietate de factori genetici și de mediu, motiv pentru care este considerată a fi o boală cu cauze multifactoriale:

Factorii genetici includ:

afecțiuni genetice sau congenitale (cum ar fi fibroza chistică);
anomalii anatomice rinosinusale;
bolile sistemice.

Factorii de mediu includ:

agenți infecțioși;
traume;
substanțe chimice nocive;
efecte secundare ale medicamentelor.

Factori de risc

Factori de risc asociați cu rinosinuzita pot fi de mai multe feluri:

Rinosinuzită acută: principalul factor de risc este reprezentat de modificările mecanismului de transport al mucusului; în cazul unei infecții virale, acesta se poate acumula în cavitățile nazale.

Rinosinuzită cronică: există mai mulți factori de risc:

funcția anormală a cililor din căile respiratorii: alterarea cronică a transportului mucusului - se caracterizează prin tuse, rinită și sinuzită cronică, cauzată de funcția ciliară anormală la nivelul tractului respirator; se manifestă în boli precum dischinezia ciliară primară;
mucus mai vâscos: mucusul cu caracteristici modificate apare în cazurile de fibroza chistică; este mai gros și mai greu de transportat;
tuse din cauza reacției alergice la plante, polen și animale: astmul are o strânsă legătură cu rinosinuzita cronică;
sensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene: aceste medicamente pot declanșa o inflamație cronică a căilor respiratorii inferioare și superioare;
virusuri: tulburări ale sistemului imunitar, cum ar fi HIV;
factori de mediu: expunerea regulată la contaminanți precum fumul de tutun;
sarcina: aproximativ 20% dintre femeile însărcinate suferă de simptome de congestie nazală în timpul sarcinii;
deviația de sept.

Simptome

Simptomele asociate cu rinosinuzita pot fi ușoare sau severe. Ele afectează în general cavitatea nazală, gâtul și ochii.

Severe:

durere/presiune;
obstrucție/blocare nazală;
secreții nazale sau postnazale purulente;
hiposmie (pierderea parțială a mirosului)/anosmie (pierderea totală a mirosului);
febră (numai în rinosinuzita acută).

Minore:

dureri de cap;
febră (mai scăzută);
halitoză (halenă);
oboseală;
dureri dentare;
tuse;
durere/presiunea/plinătatea urechii.

Diagnosticare

În funcție de severitatea și cronicitatea simptomelor pacientului, medicul ORL-ist va putea pune diagnosticul de rinosinuzită pe baza istoricului medical și a examenului fizic. Acesta include:

otoscopie;
rinoscopie anterioară;
palpare pe zonele sinusurilor paranazale;
examen orofaringian.

Endoscopia nazală și evaluarea imagistică nu sunt necesare pentru un diagnostic inițial în cazul niciunei forme de rinosinuzită. Cu toate acestea, pot fi utile în diagnosticul definitiv al rinosinuzitei.

Pacienții cu boală recurentă pot necesita teste imagistice. Scanarea CT a regiunii rinosinusale are două roluri majore în rinosinuzită:

evidențiază anatomia sinusurilor înainte de operație;
ajută la diagnosticarea și gestionarea rinosinuzitei recurente.

Tratament

Scopul principal al tratamentului rinosinuzitei este reducerea inflamației nazale, eliminarea cauzei, reducerea numărului de recidive și menținerea neobstrucționată a cavităților nazale.

Tratamentul inițial depinde de severitatea bolii. Dacă aceasta este uşoară, se începe cu un tratament simptomatic (decongestionante, soluţie salină, analgezice). Corticosteroizii topici se administrează în cazurile moderate, iar în cele severe sunt susținuți de antibiotice și corticosteroizi orali:

Terapie non-medicamentoasă: irigarea nazală cu soluție de ser fiziologic, pentru a atenua simptomele prin spălarea mucusului blocat; se utilizează atât pentru rinosinuzita acută, cât și pentru cea cronică;

Terapie medicamentoasă: include, printre altele, următoarele tratamente:

spray nazal sau aerosoli;
corticosteroizi nazali: sunt spray-uri nazale cu aerosoli ce au efect antiinflamator; au o absorbție foarte scăzută în sânge, așa că efectul lor acționează doar asupra nasului;
corticosteroizi orali: sunt utilizați pentru a reduce inflamația în rinosinuzita severă, în special la pacienții care au și polipi; pot avea efecte secundare puternice atunci când sunt utilizați pe perioade prelungite, deci sunt recomandați doar pentru a trata simptomele severe;
antibiotice: se recomandă în special în cazurile de rinosinuzită bacteriană acută;
decongestionant nazal: poate fi utilizat pe perioade scurte în tratamentul rinosinuzitei acute, pentru a reduce congestia nazală și pentru a îmbunătăți ventilația și drenajul sinusurilor;
imunoterapia: dacă alergiile agravează rinosinuzita, vaccinările alergice injectabile sau sublinguale pot ajuta la reducerea reacției organismului la alergeni specifici.

Tratament chirurgical: chirurgia rinosinusală este indicată pacienților care au rinosinuzită cronică și nu pot gestiona în alt mod simptomele; operația se efectuează sub anestezie generală și aproape întotdeauna endoscopic. Intervenția chirurgicală este individualizată pentru fiecare pacient și ajustată în funcție de amploarea bolii.

Complicații

Rinosinuzita acută tinde să urmeze un curs favorabil și să aibă un prognostic bun; tratamentul adecvat reduce riscul de apariție a complicațiilor și vindecă boala. Și în cazul rinosinuzitei cronice, tratamentul asigură, în general, gestionarea bună a simptomelor.

Cu toate acestea, complicațiile rinosinuzitei nu sunt excluse și pot fi:

Acute: dacă infecția se răspândește la alte organe din organism:

meningită;
șoc septic (septicemie);
alte infecții: infecția se poate răspândi uneori la oase (osteomielită) sau la piele (celulită);
probleme de vedere: dacă infecția se răspândește în cavitatea ochiului, poate provoca pierderea permanentă a vederii.

Cronice: complicațiile cronice sunt, de obicei, determinate de prezența constantă a mucusului și/sau a polipilor în cavitatea nazală și în sinusurile paranazale:

acumulare de mucus;
pierderea parțială sau totală a mirosului;
obstrucție nazală;
efecte secundare cauzate de administrarea de tratamente pe termen lung.

Prevenție

Rinosinuzita poate fi prevenită respectând o serie de recomandări:

evitarea zonelor în care există praf, acarieni sau mucegai;
evitarea animalelor de companie;
evitarea factorilor alergeni cunoscuți.

Bibliografie

Gross, Menachem, and Ron Eliashar. “Otolaryngological Aspects of Orofacial Pain.” Elsevier EBooks, 1 Jan. 2008, pp. 91-107, www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780723434122100069, https://doi.org/10.1016/b978-0-7234-3412-2.10006-9
“Sinus Infection (Sinusitis or Rhinosinusitis).” Yale Medicine, Yale Medicine, 29 Oct. 2019, www.yalemedicine.org/conditions/sinus-infection-sinusitis-or-rhinosinusitis
J. DAVID OSGUTHORPE. “Adult Rhinosinusitis: Diagnosis and Management.” American Family Physician, vol. 63, no. 1, 2001, pp. 69-77, www.aafp.org/pubs/afp/issues/2001/0101/p69.html
Cristobal Langdon Montero. “Sinusitis | Causas, Síntomas, Tratamiento | PortalCLÍNIC.” Clínic Barcelona, Clínic Barcelona, 2018, www.clinicbarcelona.org/en/assistance/diseases/rhinosinusitis
AOO. “The Difference between Rhinitis and Sinusitis.” ENT Associates |, 10 Aug. 2021, www.denvercoloradoearnosethroatallergysinusdoctors.com/the-difference-between-rhinitis-and-sinusitis/

Alte afecțiuni similare

Rinita vasomotorie

Rinita vasomotorie este o afecțiune a mucoasei nazale, caracterizată prin rinoree seroasă, strănuturi și, uneori, congestie nazală, ce apare ca răspuns la o serie de...

Vezi detalii

Rinofaringita

Rinofaringita este o inflamație a mucoasei nazofaringiene (rinofaringe), adică a zonei din spatele nasului și a gâtului. Aceasta este o afecțiune comună mai ales în...

Vezi detalii

Rinofaringita acută

Rinofaringita este cunoscută, în mod obișnuit, ca “Răceală”. Medicii folosesc termenul de rinofaringită, în mod specific, pentru a se referi la inflamarea căilor nazale...

Vezi detalii

Roseola Infantum

Roseola Infantum este o boală virală care afectează mai ales sugarii și copiii mici, cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 3 ani, cu un maximum de incidență între 6...

Vezi detalii

Rozaceea

Rozaceea este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin recurențe frecvente, care afectează, în principal, zona centrofacială. Această afecțiune apare...

Vezi detalii

Rubeola

Rubeola sau pojarul german este o boală infecţioasă cunoscută mai ales prin erupția roșie caracteristică. Popular, este denumită “pojărel”. Această infecție poate...

Vezi detalii