Sclerita

Descoperă informații utile despre sclerita: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sclerita

Sclerita este afecțiunea caracterizată de inflamația sclerei, adică partea albă a ochiului. Se manifestă prin înroșirea părții albe a ochiului și prezintă senzație dureroasă penetrantă, care se intensifică odată cu mișcarea globului ocular.

Afecțiunea trebuie obligatoriu tratată pentru că poate provoca daune permanente și chiar pierderea vederii.

Există două tipuri principale de sclerită:

sclerită anterioară - apare în partea din față a sclerei și este cel mai frecvent tip de sclerită.
sclerită posterioară - afectează spatele sclerei și reprezintă aproximativ 10% din toate cazurile de sclerită.

Atât sclerita anterioară, cât și cea posterioară pot fi de mai multe tipuri:

sclerita difuză - este cel comun tip și este împrăștiată în toată sclera.
sclerita nodulară - este concentrată într-un singur loc al sclerei cu observație directă a unui nodul.
sclerita necrozantă - este cea mai severă formă și provoacă cele mai multe daune, pentru că poate distruge țesutul ocular și poate duce la pierderea ochiului. O formă de sclerită necrozantă, numită scleromalacia perforans, poate provoca perforații deși nu este o formă dureroasă. 4% din formele de sclerită necrozantă sunt de acest tip.

Sclerita afectează, în cele mai multe cazuri, persoanele cu vârsta cuprinsă între 47 și 60 de ani. Nu este exclus să apară și la persoane mai tinere sau mai în vârstă. Este mai frecventă la femei, fiind deseori asociată cu afecțiunile autoimune, în timp ce la bărbați tinde să fie cauzată de infecții.

Cauze

Există și situații în care sclerita nu are o cauză cunoscută, medicii denumind acest caz „idiopatic”. În multe situații, sclerita se datorează existenței unui alt tip de afecțiune, cum ar fi o boală autoimună de tipul:

artrita reumatoidă - afecțiunea sistemului imunitar asociată cel mai adesea cu sclerite;
lupus eritematos sistemic;
boala inflamatorie intestinală - un grup de tulburări care provoacă inflamație cronică în intestine;
sindromul Sjögren - tulburare autoimună care limitează cantitatea de umiditate furnizată de glandele din ochi și gură;
sclerodermie - tulburare care transformă țesutul normal cu țesut fibros dens și gros;
granulomatoza cu poliangeita - inflamație în țesuturi (inflamație granulomatoasă).

Cauzele scleritei pot fi asociate și cu:

infecții;
traume sau leziuni ale ochiului;
medicamente pentru tratarea sau prevenirea bolilor osoase (includ bifosfonați și pot provoca reacții inflamatorii oculare).

Factori de risc

Sclerita poate apărea la orice vârstă, dar femeile sunt mai predispuse să o dezvolte față de bărbați. Este o afecțiune prezentă pe tot globul și fără vreo predispoziție legată de rasă sau zonă geografică.

Riscul de a dezvolta sclerită este mai ridicat dacă există un diagnostic confirmat al unei boli de tipul:

boala Wegener (granulomatoza Wegener) - o tulburare mai puțin frecventă, care implică inflamarea vaselor de sânge;
artrita reumatoidă - o afecțiune autoimună care provoacă inflamarea articulațiilor;
boala inflamatorie intestinală - provoacă simptome digestive din cauza inflamației intestinului;
sindromul Sjogren - o tulburare imunitară cunoscută pentru că provoacă uscarea ochilor și a gurii;
lupus - o tulburare imunitară, care provoacă inflamarea pielii;
infecții oculare - pot fi în legătură sau independente de o boală autoimună;
ca urmare a deteriorării țesuturilor oculare, în urma unui accident.

Simptome

Semnele și simptomele scleritei includ:

roșeață și umflare a sclerei;
durere și sensibilitate în ochi (simptomele pot fi suficient de severe cât să împiedice somnul și să afecteze și alte zone ale feței);
ochi lăcrimați;
sensibilitate la lumină (fotofobie).

Diagnosticare

Medicul specialist va confirma diagnosticul de sclerită în urma efectuării unui examen oftalmologic, care poate include și examinarea cu lampă cu fantă.

Dacă există suspiciunea de sclerită posterioară, oftalmologul va solicita o tomografie computerizată (CT) sau o ecografie, pentru confirmare.

Dacă există suspiciunea unei infecții care ar putea cauza sclerita medicul va efectua recoltarea unei probe, un frotiu de scurgere oculară, care va fi trimisă spre examinare la laborator.

În cazuri rare, când nu sunt suficiente simptome, dar suspiciunea este de sclerită necrozantă, medicul poate solicita o biopsie de țesut ocular.

Tratament

În cazul unui diagnostic de sclerită cu simptome ușoare, medicul oftalmolog va recomanda utilizarea unor medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Cel mai des, în cazurile comune de sclerită, medicul prescrie un corticosteroid sistemic, administrat pentru o perioadă mai lungă de timp, între 7 până la 10 zile.

Dacă inflamația nu cedează va fi recomandată administrarea de corticosteroizi intravenos.

În cazul confirmării unei versiuni infecțioase a scleritei, medicul ar putea recomanda administrarea unui antibiotic, antifungic sau antiviral, în funcție de ceea ce provoacă infecția, respectiv bacterie, virus sau fungi.

Atunci când este confirmat diagnosticul de sclerită necrozantă, medicul poate solicita colaborarea unui reumatolog, pentru coordonarea cu un tratament care include medicamente imunoterapeutice.

În funcție de severitatea afecțiunii pot fi recomandate și alte tratamente care pot include plasturi sclerale sau grefe cu alte tipuri de țesut, ca implanturi.

Complicații

Sclerita este o afecțiune care poate implica numeroase complicații, prin cele mai frecvente numărându-se:

keratita periferică;
uveita;
cataracta (după tratamentele cu cortizon);
glaucomul (după tratamentele cu cortizon).

Sclerita netratată poate duce la pierderea vederii, sclerita necrozantă posterioară fiind varianta cea mai periculoasă pentru globul ocular. Pentru evitarea apariției oricăror complicații, medicul oftamolog va investiga și solicita colaborare interdisciplinară pentru tratarea oricăror alte afecțiuni autoimune care pot declanșa sau agrava sclerita.

Prevenție

În cele mai multe cazuri, sclerita nu poate fi prevenită. Singurele metode de prevenție sunt cele obișnuite pentru sănătatea ochilor. Riscul de deteriorare a ochilor poate fi scăzut prin purtarea ochelarilor de protecție, dacă specificul activității o impune sau dacă sunt practicate anumite sporturi de contact.

De asemenea, poate fi redus riscul de infecții oculare printr-o igienă riguroasă a mâinilor sau prin igiena permanentă a lentilelor de contact, dacă există indicație.

În cazul diagnosticului unor boli autoimune, pentru evitarea apariției unor afecțiuni oculare, trebuie programate constant controale la oftalmolog.

Bibliografie

Krause, Lydia. “Scleritis.” Healthline, Healthline Media, 20 Dec. 2016, www.healthline.com/health/scleritis. Accessed 15 Apr. 2025.
What Is Scleritis. “What Is Scleritis?” American Academy of Ophthalmology, 13 Nov. 2024, www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-scleritis. Accessed 15 Apr. 2025.
Pagán, Camille Noe. “What Is Scleritis?” WebMD, 20 Sept. 2017, www.webmd.com/eye-health/scleritis-facts. Accessed 15 Apr. 2025.
“Scleritis.” Hopkinsmedicine.org, 15 Dec. 2022, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/scleritis. Accessed 15 Apr. 2025.

Alte afecțiuni similare

Scarlatina

Scarlatina este o boală infecţioasă acută, caracterizată clinic prin febră, enantem (erupţie pe mucoase) şi exantem (erupție pe piele) specifice.Definiţia de caz,...

Vezi detalii

Schizofrenie

Schizofrenia este considerată o boală psihică gravă nu numai din cauza simptomelor psihotice prin care se manifestă, dar și din cauza declinului funcțional și a...

Vezi detalii

Sciatică

Sciatica descrie durerea de picior care este localizată în distribuția uneia sau mai multor rădăcini nervoase lombosacrate, de obicei L4-S2, cu sau fără deficit...

Vezi detalii

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă (sau scleroza în plăci) este o boală neurologică progresivă cu o mare povară socio-economică (peste 2 milioane de pacienți în lume) care afectează cu...

Vezi detalii

Scleroză sistemică

Scleroza sistemică sau sclerodermia este o boală autoimună, care afectează pielea și organele interne. Denumirea de scleroză sistemică provine din faptul că...

Vezi detalii

Scolioza

Scolioza este o curbură anormală laterală a coloanei vertebrale, caracterizată, de obicei, printr-o formă laterală în formă de „S” (scolioză toracală sinistroconvexă)...

Vezi detalii