Scorbut

Despre scorbut

Scorbutul, cunoscut în mod obișnuit ca „boala marinarilor”, este o afecțiune cauzată de o deficiență severă de vitamina C (acid ascorbic). Din punct de vedere istoric, această boală a afectat marinarii și alte persoane care nu aveau acces la fructe și legume proaspete în timpul călătoriilor lungi.

Fără tratament, scorbutul poate fi fatal, deși este ușor de prevenit și vindecat prin consumul de alimente bogate în vitamina C, precum citrice, roşii și cartofi.

În prezent, scorbutul rămâne rar, dar poate apărea la persoanele cu un aport alimentar scăzut sau cu probleme de absorbție.

Factori de risc

Principalii factori de risc pentru scorbut (boala marinarilor) sunt legați de aportul inadecvat de vitamina C şi includ:

• dieta săracă - persoanele cu diete lipsite de fructe și legume proaspete (cum ar fi citrice, fructe de pădure și verdețuri cu frunze), cu diete restrictive sau cu insecuritate alimentară prezintă un risc mai mare;
• dependența de alcool - consumul excesiv de alcool poate interfera cu absorbția nutrienților și cu aportul alimentar, crescând riscul de scorbut;
• condiții medicale care afectează absorbția - afecțiuni precum boala Crohn, colita ulcerativă și unele intervenții chirurgicale gastrointestinale pot afecta absorbția vitaminei C;
• adulții în vârstă și persoanele din azile - aceste grupuri pot avea acces limitat la diete bogate în nutrienți, mai ales dacă se află în instituții de îngrijire sau trăiesc singure cu resurse limitate;
• anemie feriprivă - în general, cei cu anemie feripriva pot avea şi deficit de vitamina C;
• fumatul - crește nevoia organismului de vitamina C din cauza stresului oxidativ, făcând fumătorii mai vulnerabili dacă nu consumă suficient nutrienţi.

Diagnosticare

Scorbutul este diagnosticat, de obicei, de un medic de familie sau de un specialist în nutriție sau medicină internă. Diagnosticul se bazează pe simptomele clinice, istoricul alimentar și testele de laborator pentru a confirma deficitul de vitamina C, iar testele și investigațiile cheie includ:

• teste de sânge - măsurarea nivelului de vitamina C din sânge este principalul test de diagnostic; nivelurile sub 11 micromol/L indică o deficiență;
• hemoleucogramă - verifică anemia, care poate fi asociată cu scorbut;
• examinarea fizică - un medic poate căuta simptome tipice, cum ar fi sângerarea gingiilor, modificări ale pielii și sensibilitate articulară;
• evaluare istoricului alimentar al pacientului ajută la identificarea lipsei surselor de vitamina C.

Prevenție

Principalele măsuri pentru prevenirea apariției scorbutului includ:

• consumul de alimente bogate în vitamina C - consumul regulat de fructe și legume bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, căpșunile, ardeii grași, roșiile și frunzele verzi, ajută la menținerea unor niveluri suficiente;
• suplimente de vitamina C - pentru persoanele cu risc sau cele cu acces limitat la produse proaspete, suplimentele de vitamina C pot fi o alternativă fiabilă;
• educație privind nevoile nutriționale - informarea privind importanța vitaminei C, în special în rândul populațiilor cu risc (cum ar fi adulții în vârstă, persoanele cu diete restrictive sau cele din mediul instituțional), contribuie la reducerea ratelor de deficiență.

Prin respectarea aportului zilnic recomandat de vitamina C, care este de 75-90 mg pentru adulți, scorbutul poate fi prevenit în totalitate.