Informații generale
Determinarea anticorpilor anti virus varicelo zosterian de tip IgM este utilă pentru diagnosticarea varicelei și a Zonei zoster. Virusul varicelor zosterian, sau VZV, aparține familiei Hesrpesviridae și este un virus ce conține AND dublu catenar localizat central.
Anticorpii de tip IgM se găsesc la nivelul serului, asemenea anticorpilor IgG, și reprezintă nu mai puțin de 10% din totalul imunoglobulinelor. Anticorpii anti virus varicelo zosterian IgM sunt primii anticorpi ce se formează la nivelul serului, urmând ca, apoi, aceștia să fie înlocuiți de anticorpii IgG.
VZV se transmite prin picături aerosolizate și contact direct cu leziunile pielii, ducând la varicelă, care este, de obicei, dobândită devreme în viață, în absența programelor de vaccinare. Varicela produce o erupție cutanată, asociată cu mâncărimi, ce poate avea loc în nu mai puțin de trei valuri, timp în care pacientul poate dezvolta sute de vezicule. Perioada de incubație a varicelei este cuprinsă între 10 - 21 de zile.
Odată infectat, un pacient nu mai poate dezvolta varicela din nou datorită prezenței anticorpilor. Virusul trece într-o stare latentă, dar rămâne prezent în celulele nervoase senzoriale. Reactivarea virusului produce migrarea acestuia de-a lungul căilor neuronale către piele, producând, astfel, o erupție cutanată extrem de dureroasă. Zona zoster este o afecțiune dureroasă, ce poate duce la nevralgie post-herpetică. Virusul varicelo zosterian a fost, de asemenea, asociat cu accidentul vascular cerebral, legat de arterita cu celule gigantice în unele cazuri. Deși sunt disponibile vaccinuri, vaccinul atenuat nu este recomandat persoanelor imunodeprimate, urmând ca eficacitatea vaccinului subunității pe bază de glicoproteină E (gE) să nu fi fost evaluată pentru prevenirea varicelei.
În cazul femeilor însărcinate, o infecție cu VZV poate duce la complicații ale dezvoltării fătului, în funcție de momentul infectării mamei. O infecție produsă cu una - trei săptămâni înainte de naștere poate duce la nașterea unui copil cu varicelă. Expunerea copilului la VZV în timpul nașterii sau imediat după poate duce la complicații grave și chiar la moarte.
Când este recomandată determinarea anticorpilor anti Virus varicelo zosterian IgM
Determinarea testului ce dozează anticorpii anti virus varicelo-zosterian IgM poate fi recomandată în următoarele situații:
- diagnosticarea unei infecții acute cu VZV;
- determinarea imunității unui pacient împotriva VZV;
- în urma contactului cu o persoană infectată;
- femeilor însărcinate.
Simptomatologia varicelei poate include:
- febră;
- dureri de cap;
- lipsa poftei de mâncare;
- apariția veziculelor, urmate de apariția mâncărimii;
- stare de oboseală.
Simptomatologoia zonei zoster poate include:
- febră;
- dureri de cap;
- prurit;
- senzație de arsură în anumite părți ale tegumentului;
- apariția veziculelor extrem de dureroase și purulente.
Procedura recoltare
Determinarea testului nu necesită pregătiri speciale. Aceasta se realizează dintr-o probă de sânge venos, recoltată à jeun (pe nemâncate) sau post-prandial (după masă).
Interpretare rezultate
Rezultatele testului* ce dozează anticorpii anti virus varicelo-zosterian IgM sunt următoarele:
- Negativ: <1.0 Index
- Pozitiv: ≥ 1.0 Index
*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.
Interferențe și limite
Probele intens hemolizate, lipemice sau contaminate biologic pot influența acuitatea rezultatelor. Rezultatul poate fi unul fals negativ dacă recoltarea s-a realizat înainte de formarea anticorpilor. Rezultatele trebuie interpretate de medicul specialist, în context clinic.
Valori crescute
Valori crescute ale anticorpilor IgM se pot întâlni în urma unei infecții recente cu virusul varicelo zosterian. Poate fi recomandată și dozarea anticorpilor de tip IgA sau IgG pentru confirmarea diagnosticului.
Valori scăzute
Valori scăzute ale anticorpilor IgM pot exclude o infecție cu VZV.
Bibliografie
- Laing, Kerry J, et al. “Immunobiology of Varicella-Zoster Virus Infection.” The Journal of Infectious Diseases, vol. 218, no. suppl_2, 22 Sept. 2018, pp. S68–S74, http://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1093/infdis/jiy403
- Oliver, Stefan L, et al. “Varicella-Zoster Virus: Molecular Controls of Cell Fusion-Dependent Pathogenesis.” Biochemical Society Transactions, vol. 48, no. 6, 1 Dec. 2020, pp. 2415–2435, http://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1042/bst20190511
- Gershon, Anne A, and Michael D Gershon. “Pathogenesis and Current Approaches to Control of Varicella-Zoster Virus Infections.” Clinical Microbiology Reviews, vol. 26, no. 4, 1 Oct. 2013, pp. 728–743, http://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1128/cmr.00052-13
- “VZGM - Overview: Varicella-Zoster Antibody, IgM and IgG, Serum.” @Mayocliniclabs, 2020, www.mayocliniclabs.com
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
