Citologie spută

Informații generale

Sputa reprezintă o secreție specifică aparatului respirator care apare ca răspuns în urma infectării organismului cu diferiți agenți patogeni. Ea este secretată de glande seroase și mucoase, iar eliminarea se poate face prin procesul de expectorație. Astfel, atunci când o persoană bolnavă tușește, secrețiile aflate în profunzimea aparatului respirator sunt eliminate în exteriorul organismului.

Mare parte a infecțiilor specifice aparatului respirator pot fi analizate din secrețiile eliminate de glandele seroase. Examenul bacteriologic al sputei are rolul de a confirma prezența unei infecții a plămânilor sau a căilor respiratorii, de a identifica tipul bacteriei care a determinat infecția, de a stabili cel mai eficient tratament cu antibiotice pentru tratarea ei, dar și de a monitoriza evoluția bolii.

Atunci când organismul se confruntă cu o infecție virală sau bacteriană, sputa capătă anumite caracteristici care pot fi evidențiate la examenul microscopic. Pentru a putea determina natura infecției și cea mai bună soluție de tratament se recomandă examenul citologic al sputei.

Infecțiile aparatului respirator sunt, în cele mai multe dintre cazuri, determinate de virusuri sau bacterii, iar din acest motiv este necesar examenul microscopic.

Când este recomandat examenul citologic al sputei

Acest examen este recomandat persoanelor care suferă de infecții virale sau bacteriene, dar și persoanelor care suferă de alergii sau bronșite cronice. Sputa este un indicator valoros în cazul diagnosticului unor afecțiuni precum: pneumonie, bronhopneumonie, bronșiectazie sau traheobronșite.

În funcție de tipul afecțiunilor, sputa poate prezenta caracteristici observabile cu ochiul liber sau doar microscopic, după cum urmează:

• Sputa exudat/sputa mucoasă/aerată - aspectul sputei este cel al unei secreții cu aspect de mucus, specifică în principal infecțiilor situate la nivelul căilor aeriene superioare. Cel mai adesea, acest tip de spută se întâlnește în cazul astmului broșic sau în cazul afecțiunilor la nivelul traheei;
• Sputa mucopurulentă - se înregistrează cantități mari de mucus purulent. Sputa de acest tip se întâlnește în traheobronșite cronice sau bronhopneumonii;
• Sputa cu sânge - reprezintă situația în care sângele este prezent în spută, aceasta căpătând nuanțe de roșu închis. Expectorația sputei cu sânge poate duce la diagnosticul de hemoptizie care poate fi, în funcție de volumul de sânge expectorat, non-masivă sau masivă. De asemenea, eliminarea sputei cu sânge (sputa sanguinolentă) poate fi un indicator în cazul TBC-ului sau a neoplasmelor.
• Sputa galbenă - sputa galbenă din gât expectorată în timpul afecțiunilor poate indica o bronșită cronică sau tuberculoză pulmonară. Culoarea poate fi galben verzui, cu aspect de mucus, drept pentru care aceasta mai este denumită și spută purulentă.

Procedura recoltare

Recoltarea sputei se face din expectorație (se poate face şi autorecoltarea probei în recipiente precum cele pentru sumarul de urină), de preferat dimineața, atunci când aceasta se acumulează la nivelul plămânilor și aparatului respirator. Dacă pacienții nu pot tuși sau dacă tusea este seacă, fără secreții, este necesară realizarea de aerosoli cu soluție salină care să ajute la procesul de expectorație.

De asemenea, ca parte a procesului de pregătire a pacientului, este necesară igiena riguroasă bucală, prin periaj, clătire și, eventual, gargară. Sputa se prelevează doar în containere sterile, în recipiente care se închid foarte bine, astfel încât probele să nu fie expuse la aer.

Interpretare rezultate

Interpretarea rezultatelor se face având în vedere vârsta pacientului, iar rezultatele pot oferi detalii atât despre tipul și prezența virusurilor și a bacteriilor, dar și despre tratamentul pe care pacientul trebuie să îl urmeze. Astfel, rezultatele analizelor pot identifica următoarele:

• În cazul pacienților cu vârstă sub 60 de ani: Chlamydia pneumonia, virusuri respiratorii, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae;
• În cazul pacienților cu vârsta peste 60 de ani: virusuri respiratorii, prezența bacililor Gram-negativi, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Candida spp.