Despre bronşiectazie
Bronșiectazia este o afecțiune cronică în care pereții bronhiilor, căile respiratorii situate între trahee şi părtile cele mai de jos ale plămânilor, sunt îngroșați din cauza unei inflamații și a unei infecții pe termen lung. Acest lucru poate face ca bronhiile să devină permanent dilatate și deteriorate.
Persoanele cu bronșiectazie pulmonară au crize periodice sau exacerbări de producție de spută abundentă și decolorată, dificultăți de respirație, tuse, respirație șuierătoare și chiar dureri în piept. De asemenea, acestea pot avea infecții respiratorii repetate iar, în timp, aceste exacerbări pot duce la reducerea funcției pulmonare.
Această boală se poate dezvolta la orice vârstă și multe afecţiuni de bază pot duce la bronșiectazie, inclusiv infecții pulmonare recurente sau severe, fibroză chistică, tulburări ale sistemului imunitar și alergii. Cu toate acestea, în multe cazuri, nu poate fi identificată cauza, ceea ce poartă denumirea de bronșiectazie idiopatică.
Cauze
Bronșiectazia poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni care afectează bronhiile și capacitatea plămânilor de a elimina mucusul. Acest lucru poate duce la infecții și inflamații recurente, deteriorând și mai mult bronhiile.
- infecții - infecțiile pulmonare severe sau repetate pot provoca bronșiectazia; acestea pot include infecții bacteriene, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, bolile copilăriei cum ar fi rujeola şi tusea convulsivă, infecții fungice sau infecții virale;
- fibroza chistică - este cea mai frecventă cauză de bronșiectazie la copii; fibroza chistică este o afecțiune genetică ce determină acumularea de mucus gros și lipicios în plămâni, ceea ce duce la infecții frecvente și la deteriorarea bronhiilor;
- tulburări imunitare - persoanele cu un sistem imunitar deficitar prezintă un risc mai mare; aici ne referim la persoanele cu afecțiuni precum HIV/SIDA, leucemie, deficitele de imunoglobuline dar și la cele care iau medicamente ce suprimă sistemul imunitar (chimioterapia);
- tulburări subiacente - anumite afecțiuni care afectează funcția ciliilor (structuri minuscule, asemănătoare părului din plămâni, care ajută la deplasarea mucusului), precum dischinezia ciliară primară (sindromul Kartagener), pot duce la bronșiectazie;
- aspergiloză bronhopulmonară alergică (ABPA) - este o reacție alergică la o ciupercă numită aspergillus, care poate duce la inflamație și cicatrizare în plămâni și bronhii;
- aspirație și inhalare de obiecte străine - inhalarea accidentală de alimente, lichide sau alte materiale străine în plămâni poate afecta bronhiile;
- boli ale țesutului conjunctiv - afecțiuni precum artrita reumatoidă și sindromul Sjögren pot fi asociate cu bronșiectazia;
- boli pulmonare obstructive - boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și astmul sever pot duce uneori la bronșiectazie;
- obstrucţie provocată de o tumoră sau un corp străin.
Factori de risc
Mai mulți factori de risc cresc probabilitatea de a dezvolta bronșiectazii:
- vârsta - deși bronșiectazia poate apărea la orice vârstă, este mai frecventă la adulții de peste 60 de ani; ca urmare a existenţei unor afecțiuni care pot duce la bronșiectazie, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau un răspuns imunitar scăzut;
- fumatul și consumul de alcool - atât fumatul, cât și consumul excesiv de alcool pot afecta plămânii și pot crește riscul de infecții, ducând la bronșiectazie;
- afecțiuni pulmonare existente - afecțiunile care afectează plămânii, cum ar fi astmul, BPOC, tuberculoza sau fibroza chistică;
- probleme ale sistemului imunitar - afecțiunile care slăbesc sistemul imunitar, cum ar fi HIV sau cancer, ori utilizarea de medicamente care suprimă sistemul imunitar, pot crește riscul de infecții pulmonare și, ulterior, de bronșiectazie;
- tulburări genetice - afecțiuni precum fibroza chistică sau dischinezia ciliară primară, cauzate de mutații genetice;
- infecții respiratorii - infecțiile respiratorii frecvente, în special în timpul copilăriei, pot provoca leziuni pulmonare și pot crește riscul de a dezvolta bronșiectazii mai târziu;
- alergii - alergiile severe, în special cele care provoacă inflamații la nivelul plămânilor, cum ar fi aspergiloza bronhopulmonară alergică, pot fi, de asemenea, un factor de risc;
- boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - este o afecțiune în care acidul gastric revine frecvent în tubul care face legătura între gură și stomac (esofag); refluxul acid poate fi aspirat în plămâni, provocând inflamații și putând duce la bronșiectazie.
Simptome
Simptomele bronșiectaziei pulmonare pot varia foarte mult ca tip și severitate de la o persoană la alta și se pot dezvolta lent, de-a lungul lunilor sau anilor:
- tuse cronică - acesta este, adesea, primul simptom, cu expectoraţie purulentă urât mirositoare;
- respiraţie dificilă (dispnee) - se poate întâmpla chiar și în timpul unei activităţi ușoare sau în repaus și tinde să se agraveze în timp;
- durere sau o strângere a pieptului - unii oameni pot avea o senzație de presiune sau disconfort în piept;
- oboseală - un sentiment de oboseală neobișnuită sau de lipsă de energie poate fi un simptom al bronșiectaziei;
- infecții pulmonare recurente - persoanele cu bronșiectazie au adesea infecții pulmonare frecvente, frecvent cu bacterii neobișnuite sau rezistente la mai multe antibiotice;
- respirație șuierătoare sau sunete pulmonare anormale - wheezing-ul este un sunet de fluierat ascuțit care se aude, de obicei, la expirație, datorat pasajului aerului prin zonele de calibru redus ca urmare a acumularii de mucus;
- pierdere în greutate neintenționată - în timp, efortul de respirație și infecția cronică pot duce la pierderea în greutate;
- clubbing - în unele cazuri, persoanele cu bronșiectazii mai severe sau pe termen lung pot dezvolta clubbing, o lărgire și o rotunjire a vârfurilor degetelor de la mâini sau de la picioare;
- creștere și dezvoltare slabă - la copii, bronșiectazia poate duce la eșecul de dezvoltare, comparativ cu alți copii de aceeași vârstă și sex.
Diagnosticare
Bronșiectazia este, de obicei, diagnosticată de un pneumolog, un medic specialist în afecțiuni pulmonare. Procesul de diagnosticare implică, de obicei, o combinație de anamneză, examinare fizică și diverse teste:
- istoricul medical - medicul va întreba despre simptome, istoricul medical, orice infecții pulmonare anterioare și orice antecedente familiale de afecțiuni pulmonare sau tulburări genetice care pot duce la bronșiectazie;
- examen fizic - medicul va asculta plămânii pacientului cu un stetoscop, pentru a verifica dacă există sunete anormale;
- teste imagistice - cel mai frecvent test utilizat pentru a diagnostica bronșiectazia este o tomografie computerizată de înaltă rezoluție (HRCT); aceasta poate oferi imagini detaliate ale bronhiilor și poate ajuta la identificarea zonelor în care acestea sunt dilatate sau îngroșate, care sunt semne caracteristice ale bronșiectaziei;
- testele funcționale pulmonare - acestea măsoară cât de bine funcționează plămânii şi pot arăta cât de mult aer pot reține plămânii, cât de repede poate fi deplasat aerul în și din plămâni și cât de bine este transferat oxigenul din plămâni în sânge;
- culturi de spută - în cazul în care pacientul produce spută, aceasta poate fi testată pentru a identifica orice bacterii sau alți agenți patogeni care ar putea cauza o infecție;
- teste de sânge - acestea pot verifica dacă există semne de infecție sau inflamație și pentru a evalua starea generală de sănătate; de asemenea, testele pot fi folosite pentru a căuta afecțiuni subiacente care pot cauza bronșiectazia, cum ar fi anumite tulburări imunitare;
- testul de transpirație sau testarea genetică - dacă fibroza chistică este suspectată ca fiind o cauză a bronșiectaziei, se poate efectua un test de transpirație sau un test genetic. Aceste teste pot identifica gena anormală care cauzează fibroza chistică.
Procesul de diagnosticare a bronșiectaziei poate dura mult timp, deoarece implică adesea excluderea altor afecțiuni care pot provoca simptome similare.
În funcţie de aspectul imagistic, există trei tipuri de bronşiectazie și anume:
- bronșiectazie cilindrică - formă cea mai frecventă;
- bronșiectazie varicoasă;
- bronșiectazie chistică, aceasta fiind o formă foarte severă.
Tratament
Tratamentul pentru bronșiectazie este, de obicei, multifațetat și vizează reducerea simptomelor, prevenirea agravării, controlul infecțiilor, îmbunătățirea calității vieții și încetinirea progresiei bolii:
Tehnici de eliberare a căilor respiratorii
Este esenţial pentru pacientul cu bronșiectazie să elimine mucusul din plămâni. Acest lucru poate fi realizat prin tehnici de fizioterapie, cum ar fi drenajul postural, percuția toracică și tusea controlată. De asemenea, pot fi utilizate dispozitive precum valvele de fluturare. Exercițiile fizice regulate pot ajuta, de asemenea, la eliminarea mucusului.
Medicamente
Mai multe tipuri de medicamente pot fi utilizate pentru a gestiona bronșiectazia:
- antibiotice - pentru a trata și preveni infecțiile pulmonare; ele pot fi administrate pe cale orală, intravenoasă sau inhalată, în funcție de gravitatea și frecvența infecțiilor;
- bronhodilatatoare - ajută la deschiderea căilor respiratorii și pot fi utile mai ales dacă există și o afecțiune precum astm sau BPOC;
- mucolitice - subțiază mucusul, făcându-l mai ușor de expectorat;
- medicamente antiinflamatoare - în unele cazuri, poate fi recomandată utilizarea pe termen lung a antibioticelor macrolide în doze mici, pentru a reduce inflamația și a preveni exacerbările.
Reabilitare pulmonară
Este un program structurat de exerciții fizice și educație, conceput pentru a ajuta în îmbunătățirea funcției pulmonare, reducerea simptomelor și, în general, la calitatea vieții.
Vaccinări
Persoanele cu bronșiectazie sunt, de obicei, sfătuite să facă vaccinul anual împotriva gripei și vaccinul pneumococic, pentru a evita aceste infecții respiratorii comune.
Intervenții chirurgicale
În cazurile severe sau atunci când alte tratamente nu au funcționat, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Aceasta poate implica îndepărtarea unei secțiuni din plămâni sau, în cazuri extreme, un transplant de plămâni.
Nutriție și hidratare
O bună nutriție și menținerea unei bune hidratări pot ajuta la menținerea mucusului subțire și mai ușor de eliminat din plămâni.
Deoarece bronșiectazia este o afecțiune cronică, pacienții au adesea nevoie de îngrijire continuă și de controale regulate, pentru a monitoriza funcția pulmonară și pentru a ajusta tratamentul, după caz.
Complicații
Bronșiectazia poate duce la mai multe complicații dacă nu este gestionată corespunzător:
- insuficiență respiratorie - în timp, bronșiectazia poate afecta grav plămânii, reducând capacitatea acestora de a schimba oxigenul și dioxidul de carbon; acest lucru poate duce la insuficiență respiratorie, o afecțiune care pune viața în pericol și care necesită tratament de urgență;
- infecții recurente - persoanele cu bronșiectazie sunt predispuse la infecții pulmonare frecvente, ceea ce poate deteriora și mai mult plămânii și poate duce la septicemie, o infecție sistemică gravă și care poate pune în pericol viața;
- hemoptizia - se referă la tusea cu sânge sau mucus cu sânge; în cazurile severe, hemoptizia poate pune în pericol viața;
- efuziune pleurală - apare atunci când se acumulează lichid între straturile de țesut care căptușesc plămânii și cavitatea toracică; revărsarea pleurală poate provoca dificultăți de respirație și dureri în piept;
- pneumotorax - apare când aerul se scurge în spațiul dintre plămân și peretele toracic, provocând colapsul plămânului; pneumotoraxul poate provoca dureri toracice bruște și dificultăți de respirație;
- cordul pulmonar - este o afecțiune în care partea dreaptă a inimii se mărește și cedează din cauza presiunii sanguine ridicate pe termen lung în arterele pulmonare (o afecțiune cunoscută sub numele de hipertensiune pulmonară); simptomele includ dificultăți de respirație, umflarea gleznelor sau a picioarelor și balonarea abdomenului din cauza acumulării de lichid;
- malnutriție și pierdere în greutate - dificultatea de respirație, cheltuielile energetice crescute și apetitul redus pot duce la o nutriție deficitară și la pierderea în greutate la persoanele cu bronșiectazie avansată;
- scăderea calității vieții - tusea cronică, infecțiile frecvente și funcția pulmonară redusă pot afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane.
- rezistenţa la antibiotice - unii pacienţi utilizează atât de mult antibioticele, încât ajung să dezvolte infecţii rezistente la antibiotice.
Prevenție
Deși nu toate cazurile de bronșiectazie pot fi prevenite, în special cele legate de condiții genetice, există o serie de măsuri pe care le puteți lua pentru a vă reduce riscul:
- vaccinarea - vaccinarea împotriva infecțiilor respiratorii, cum ar fi gripa și pneumonia pneumococică;
- evitați fumatul - fumul de țigară dăunează plămânilor și poate crește riscul de infecții și boli pulmonare;
- tratarea promptă a infecțiilor pulmonare - tratamentul precoce și eficient al infecțiilor pulmonare poate ajuta la prevenirea deteriorării căilor respiratorii;
- gestionarea afecțiunilor subiacente - dacă aveți o afecțiune care vă crește riscul de bronșiectazie, cum ar fi fibroza chistică, imunodeficiența sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), este important să o gestionați eficient;
- un stil de viață sănătos - exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unei funcții pulmonare sănătoase, iar o dietă echilibrată poate susține sistemul imunitar. Bunele practici de igienă, cum ar fi spălarea regulată a mâinilor, pot ajuta, de asemenea, la prevenirea infecțiilor;
- evitați poluarea aerului - expunerea la poluanți nocivi poate afecta plămânii; încercați să reduceți cât mai mult posibil expunerea la poluanții din locuință, de la locul de muncă și din mediul exterior.
Bibliografie
- NHS Choices. “Overview - Bronchiectasis.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/bronchiectasis/
- Emmons, Ethan E . “Bronchiectasis: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” EMedicine, 26 Mar. 2020, emedicine.medscape.com/article/296961-overview
- Felman, Adam . “Bronchiectasis: Causes, Symptoms, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 26 Apr. 2017, www.medicalnewstoday.com
- “Bronchiectasis.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org
- Cleveland Clinic. “Bronchiectasis | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
- Donovan, John. “Bronchiectasis.” WebMD, WebMD, 18 Oct. 2018, www.webmd.com
- Wint, Carmella. “Bronchiectasis.” Healthline, Healthline Media, 8 Nov. 2018, www.healthline.com
Alte afecțiuni similare
Boala Wilson
Boala Wilson este o afecțiune cu transmitere autozomal recesivă, caracterizată printr-o tulburare a metabolismului cuprului.Este cunoscută și sub denumirea de...
Vezi detalii
Botulism
Botulismul este o afecțiune rară, dar foarte gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului. Botulismul determină simptome care pot pune viața în pericol iar...
Vezi detalii
Bradicardie
Ritmul cardiac arată cât de repede sau de lent bate inima. Dacă bătăile inimii sunt mai reduse de 60 pe minut, bradicardia este sinusală și, de cele mai multe ori, nu...
Vezi detalii
Bronșită
Bronșita este o boală pulmonară, în care mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează. Acest lucru duce la formarea unei cantități crescute de mucus care se...
Vezi detalii
Bronsita si Bronsiolita acuta
Bronsita si bronsiolita sunt infectii ale plamanilor. Bronsita este o boala ce poate afecta persoanele de orice varsta, desi apare cel mai des la copii, si reprezinta...
Vezi detalii
Bruceloza
Bruceloza este o boală infecțioasă provocată de bacteria Brucealla spp, pe care oamenii o contractează de la animale. Afecțiunea se manifestă cu simptome care apar și...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.