Informații generale
Determinarea echovirus este recomandată atunci când se suspectează o boală virală, precum meningita aseptică ori encefalita virală.
Enterovirus, un gen din familia Picornaviridae, cuprinde enterovirusuri, coxsackievirusuri, rinovirusuri, poliovirusuri și echovirusuri. Aceste virusuri sunt agenți etiologici a unei mari varietăți de boli, de la răceala comună la poliomielită și meningită aseptică. Genul este împărțit în 12 specii, enterovirusuri A-J (care includ subspeciile coxsackievirus, poliovirus și echovirusuri) și rinovirusuri A-C.
Aceste virusuri sunt omniprezente, provocând boli în întreaga lume pe tot parcursul anului. În timp ce rinovirusurile infectează atât căile respiratorii superioare cât și cele inferioare și rareori cauzează boli diseminate, subspeciile Coxsackie și echovirusurile rămân cauze majore ale meningitei aseptice la nivel global, atât în forme epidemice, cât și endemice.
Există mai multe căi de transmitere ale acestor virusuri, în special în perioada neonatală, inclusiv în timpul nașterii, prin expunerea la sângele matern, materii fecale și/ sau secreții, sau postnatal, prin contact strâns cu persoanele bolnave. Cea mai predominantă cale de transmitere este fecal-orală, atât prin contact direct, cât și indirect (apă, alimente contaminate).
Din fericire, majoritatea infecțiilor cu enterovirusuri par a fi asimptomatice. De exemplu, s-a estimat că până la 72% dintre infecțiile cu poliovirus nu prezintă simptome. Un lucru interesant este că peste 10% dintre copiii sănătoși excretă enterovirusul în scaun. Când sunt simptomatice, infecțiile cu enterovirus provoacă, de obicei, simptome ușoare, care nu necesită spitalizare. Cu toate acestea, unele infecții cu enterovirus sunt asociate cu o boală severă, în care simptomele pot include paralizie acută flască, herpangină, hepatită, pleurodinie, diaree, febră, boli ale căilor respiratorii superioare și inferioare, miocardită, pericardită, conjunctivită, meningită, encefalită, pancreatită și posibil diabet.
Când este recomandată determinarea echovirus
Testele de laborator pentru enterovirus ar trebui luate în considerare pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii severe, simptome neurologice suspectate în a fi asociate cu o boală virală (de exemplu, meningită/ encefalită sau paralizie acută flască / mielita acută flască) sau miocardită.
Tipurile de enterovirus A sunt cea mai frecventă cauză a epidemiei bolii gură-mână-picior. Această afecțiune se caracterizează prin răni dureroase care se pot dezvolta la nivelul gurii - herpangină), precum și erupții cutanate pe palme și tălpi. Simptomele inițiale includ febră, durere în gât și stare de rău.
Paralizia flască acută este una dintre cele mai grave afecțiuni atribuite enterovirusului B. Această afecțiune descrie pierderea funcției motorii în unul sau mai multe membre și este asociată, în mod obișnuit, cu o infecție virală și distrugerea neuronilor motori din coarnele anterioare ale măduvei spinării.
Echovirusul 30 este un enterovirus comun de tip B și este cauza principală a meningitei și encefalitei virale în climatele temperate, în special în Europa. Infecțiile cu echovirus, ca și alte enterovirusuri, provoacă simptome ușoare, nespecifice, de stare generală de rău, cu febră scăzută și uneori erupții cutanate.
Procedura de recoltare
Determinarea echovirus se realizează dintr-o probă de sânge venos, recoltată à jeun (pe nemâncate) sau post-prandial.
Nu este necesară o altă pregătire prealabilă a pacientului.
Interpretare rezultate
Metoda prin care laboratorul MedLife determină titrul de anticorpi anti-enterovirus este testul imun enzimatic (EIA). Intervalul de referință* nu variază în funcție de vârsta și sexul pacientului, iar rezultatele sunt prezentate sub forma pozitiv, echivoc sau negativ, urmate de valoarea obținută.
- IgG: Negativ: <0.8 (rație)
Pozitiv: >=1 (rație)
- IgM: Negativ: <0.8 (rație)
Pozitiv: >=1 (rație)
Valorile de referință* sunt date de aparatură, metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.
Se recomandă interpretarea rezultatelor în context clinic, coroborarea cu alte investigații paraclinice și urmărirea în dinamică.
Interferențe și limite
Serurile intens hemolizate, lipemice sau contaminate bacterian se resping, întrucât pot afecta rezultatele testului.
Rezultat pozitiv
O infecție acută cu Echovirus poate fi confirmată prin detectarea anticorpilor IgM specifici și/sau două determinări succesive de anticorpi IgG într-un interval de 2 - 4 săptămâni.
Cea mai mare incidență a titrurilor IgM pozitive se întâlnește la copiii cu vârste între 1 și 10 ani și sunt, de obicei, detectați pentru o perioadă de 6 - 8 săptămâni.
În cazuri rare, titrurile mari de anticorpi IgM pot dura până la șase luni după meningita aseptică sau 3 - 6 luni după pericardită. Pacienții cu pericardită recurentă pot avea anticorpi IgM detectabili pentru mai mult de cinci ani.
Rezultat negativ
Un rezultat negativ pentru ambele tipuri de anticorpi reprezintă un status serologic negativ.
Bibliografie
- Sinclair, Whitney, and Manal Omar. “Enterovirus.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov
- Brown, David, et al. “Epidemiology and Sequence-Based Evolutionary Analysis of Circulating Non-Polio Enteroviruses.” Microorganisms, vol. 8, no. 12, 25 Nov. 2020, pp. 1856–1856, www.mdpi.com , https://doi.org/10.3390/microorganisms8121856
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
