medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Miocardită

Miocardită

Alte denumiri: Inflamația miocardului

Descoperă informații utile despre miocardită: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre miocardită

Miocardita este o inflamație a mușchiului inimii (miocard) care reprezintă componenta principală a peretelui cardiac. Inflamația miocardului poate scădea capacitatea inimii de a pompa sânge și poate cauza ritm cardiac rapid (tahicardii) sau ritm cardiac neregulat (aritmii).

Adesea, cauza miocarditei este infecția cu un virus, dar uneori ea poate să apară ca reacție la un medicament sau ca parte a unei inflamații generalizate.

Miocardită

Cauze

Există multe cauze posibile de miocardită, dar riscul apariției bolii este redus. Adesea cauzele miocarditei nu pot fi identificate.

Potențiale cauze de miocardită sunt:

Virusuri:

  • Adenovirusuri, care produc răceala obișnuită;
  • SARS-CoV 2 sau coronavirusul sindromului respirator acut sever 2;
  • Virusurile hepatitice B și C;
  • Virusul herpes simplex;
  • HIV, care produce SIDA;
  • Virusurile gripale.

Bacterii:

  • stafilococi;
  • streptococi;
  • borrelia burgdorferi, care produce boala Lyme;
  • bacilul tuberculos;
  • treponema pallidum (agentul sifilisului).

Paraziți

Fungi (ciuperci)

Medicamente sau droguri ilicite (cocaină), alcoolul etilic

Chimicale sau radiații

Alte boli:

  • lupus eritematos sistemic;
  • sarcoidoza etc.

Factori de risc

Contractarea unor virusuri, bacterii, paraziți, fungi, consumarea de medicamente sau droguri ilicite, consumul excesiv de alcool, expunerea la chimicale sau radiații se înscriu în factorii de risc ai miocarditei.

Simptome

Printre simptomele miocarditei se numără:

  • durere toracică, uneori greu de deosebit de cea din infarctul miocardic;
  • bătăi cardiace rapide (tahicardii) sau neregulate (aritmii);
  • dificultăți de respirație, în repaus sau în timpul unor activități obișnuite;
  • edeme ale picioarelor;
  • oboseală inexplicabilă;
  • semne și simptome de infecție virală, cum ar fi: dureri de cap, dureri osoase și articulare, febră, dureri în gât, dureri de burtă, diaree.

În stadiul de debut al bolii, unele pacienți pot să nu prezinte simptome. Dacă simțiți o durere toracică inexplicabilă și aveți dificultăți la respirație, trebuie să cereți ajutor medical de urgență!

Miocardită 1

Diagnosticare

Deoarece incidența miocarditei a fost subapreciată cu criteriile mai vechi (Dallas), se folosesc mai nou criterii clinice, analize de laborator și imagistice, fără a fi obligatorie biopsia cardiacă în toate cazurile.

În 2013 erau aproximativ 1,48 milioane de cazuri de miocardita în întreaga lume, în 2015, aproximativ 2,2 milioane de cazuri, iar în 2017 se înregistrau 3,07 milioane de cazuri.

Diagnosticul precoce de miocardită este important pentru a preveni afectarea cardiacă pe termen lung.

Se pot folosi pentru diagnostic:

  • examinarea fizică;
  • electrocardiograma;
  • examenul radiologic toracic;
  • ecocardiografia;
  • imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă sau tomografia computerizată cardiacă cu substanță de contrast;
  • cateterizare cardiacă și biopsie miocardică;
  • teste de sânge: hemoleucogramă, probe de inflamație, markeri de necroză miocardică, anticorpi antivirali, anticorpi anti-miocardici sau anticorpi împotriva altor microorganisme care ar putea cauza o miocardită.

Tratament

La majoritatea pacienților, miocardita se vindecă cu măsuri generale sau cu tratament medicamentos, ducând la o recuperare completă a funcției inimii.

Pacienții cu forme ușoare de miocardită pot necesita doar repaus și medicamente.

Pot fi necesare preparate cortizonice sau imunosupresoare pentru tipuri rare de miocardită virală.

Se folosește medicație cardiacă pentru cei cu manifestări de insuficiență cardiacă, medicație pentru condiții cronice asociate (de exemplu, pentru lupus sistemic).

Dacă miocardita este severă, poate fi necesar tratament agresiv:

  • medicație injectabilă;
  • dispozitive de asistare ventriculară (VAD);
  • balon intraaortic de contrapulsație;
  • membrană de oxigenare extracorporală (ECMO);
  • transplant cardiac, în cazuri extreme.

Unii pacienți cu miocardită ar putea avea afectare cronică și ireversibilă a mușchiului cardiac, necesitând medicație pe termen lung, în timp ce alții pot să necesite medicație pentru câteva luni și apoi să se recupereze complet.

Este foarte probabil ca medicul cardiolog să recomande controale regulate, inclusiv teste pentru evaluare periodică.

În caz de miocardită, trebuie evitate sporturile competiționale cel puțin 3-6 luni.

În caz de afectare cardiacă persistentă, următoarele măsuri sunt importante:

  • limitarea sării;
  • limitarea cantității de lichide consumate;
  • limitarea sau evitarea consumului de alcool;
  • evitarea fumatului.

Din tratamentul naturist al miocarditei amintim următoarele remedii adjuvante:

  • au beneficii în boli autoimune: resveratrolul, curcumina, capsaicina - flavonoizi cu proprietăți antiinflamatorii și reglatoare ale imunității;
  • ameliorează miocardita autoimună în studii experimentale: apigenina, berberina, quercetina - de asemenea cu proprietăți antiinflamatorii și imunomodulatoare;
  • alte produse fitochimice cu efecte protectoare împotriva miocarditei: colchicina, nicotina, vitamina C, vitamina D.

Complicații

Uneori miocardita dispare fără a lăsa complicații permanente. Sunt însă situații în care se poate ajunge la complicații precum:

  • insuficiență cardiacă - mușchiul inimii nu mai poate pompa sânge eficient;
  • atac de cord sau accident vascular cerebral - dacă mușchiul inimii este slăbit și nu poate pompa sânge, acesta stagnează în inimă și poate forma cheaguri, iar dacă acesta trece într-una dintre arterele inimii poate determina atac de cord. Dacă un cheag de sânge din inimă trece într-o arteră care duce sânge la creier, se poate produce un accident vascular cerebral;
  • ritm cardiac rapid sau neregulat (aritmii);
  • moarte subită cardiacă - unele aritmii severe pot determina inima să se oprească (stop cardiac - moarte subită cardiacă) și trebuie să se intervină imediat pentru a se încerca repornirea activității inimii.

Prognosticul miocarditei

Prognosticul pacienților cu miocardită acută variază în funcție de aspectul clinic și gradul disfuncției cardiace. Astfel, cu cât funcția inimii este mai apropiată de normal, cu atât prognosticul este mai bun.

Aproximativ 15% dintre pacienții cu miocardită pot dezvolta recurențe. Aritmiile cauzate de miocardită se remit de obicei după câteva săptămâni.

Aproximativ 50% dintre pacienții cu miocardită își revin complet după 30 de zile, 25% rămân cu afectare cardiacă persistentă și între 12% și 25% ajung să aibă insuficiență cardiacă severă.


Miocardita în contextul COVID-19

Miocardita determinată de COVID-19 are o componentă legată de injuria virală directă și una legată de afectarea cardiacă, ca urmare a răspunsului imun al gazdei.

Rata mortalității prin COVID-19 este estimată a fi în medie <1% (cu variații de la 0,1% până la 6% între diferite țări), cauzele principale fiind sindromul respirator acut sever și disfuncția multiplă de organe. Miocardita, uneori însoțită de aritmii, insuficiență cardiacă fulminantă sau șoc cardiogen, este responsabilă de până la 7% din decesele survenite.

Miocardita și pericardita au fost observate după vaccinarea anti COVID-19. Miocardita a apărut mai frecvent la pacienții mai tineri, în special după rapel. Pericardita a afectat pacienții mai vârstnici, atât după prima doză, cât și după rapel.

Studiile efectuate pe milioane de persoane arată că riscul de miocardită după infecția COVID-19 este de 6,9 ori mai mare față de riscul de miocardită după prima doză de vaccin (Pfizer sau Moderna) și de 5,6 ori mai mare față de riscul de miocardită după a doua doză de vaccin, în medie riscul de apariție a miocarditei este de 6 ori mai mare postinfecție COVID-19 decât postvaccinare anti COVID-19 (cu vaccin Pfizer sau Moderna) - rezultate concordante în studii.

Un studiu efectuat pe mai mult de 2,5 milioane de persoane vaccinate anti COVID cu vaccin Pfizer BNT 162b2 mARN arată o incidență a miocarditei de 2,13 cazuri la 100.000 de persoane vaccinate, cea mai crescută incidență a miocarditei fiind prezentă la persoane de sex masculin cu vârste între 16 și 29 de ani, cele mai multe cazuri fiind cu severitate ușoară sau moderată.

Riscul de miocardită după rapel cu vaccin Moderna a fost evaluat în studii ca fiind mai mare la bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani față de riscul după rapel cu vaccin Pfizer mARN.

Persoanele cu miocardită în antecedente pot fi vaccinate anti COVID-19 fără a avea risc de miocardită recurentă sau alte efecte adverse severe, după cum a reieșit dintr-un studiu efectuat la Lyon pe persoane vaccinate cu Pfizer BNT 162b2 mARN.

Vaccinurile anti COVID non-mARN Johnson & Johnson și Janssen nu au efecte secundare cardiace, dar au un mic risc de tromboze în sânge și sunt mai puțin eficiente pentru prevenția anti COVID-19 decât vaccinurile mARN de la Pfizer și Moderna, motiv pentru care sunt preferate ultimele două de către CDC (Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor).

Prevenție

Nu există prevenție specifică pentru miocardită, însă unele măsuri pot fi de ajutor, cum ar fi:

  • evitarea persoanelor cu infecție virală, inclusiv gripa, până se recuperează;
  • în cazul contactării unor simptome de infecție virală, se recomandă evitarea expunerii altor persoane la îmbolnăvire;
  • respectarea unei igiene adecvate: spălatul regulat pe mâini poate ajuta împotriva răspândirii bolilor;
  • evitarea comportamentelor riscante (de exemplu, practicarea actului sexual neprotejat);
  • reducerea expunerii la căpușe. Se recomandă purtarea unor bluze cu mâneci lungi și pantaloni lungi celor care petrec mult timp în zone infestate cu căpușe, folosirea loţiunilor insectifuge care conțin DEET;
  • vaccinarea conform recomandărilor, inclusiv împotriva COVID-19, rubeolei și gripei - boli care pot cauza miocardita.

Autor

Dr. Turdeanu Daniela Silvia

Medic Primar Cardiologie

Bibliografie

  1. “2020 ESC Guidelines on Sports Cardiology and Exercise in Patients with Cardiovascular Disease.” Escardio.org, 2020, www.escardio.org
  2. “Myocarditis - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org
  3. Diaz, George A., et al. “Myocarditis and Pericarditis after Vaccination for COVID-19.” JAMA, vol. 326, no. 12, 28 Sept. 2021, p. 1210, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1001/jama.2021.13443
  4. Coronavirus disease (COVID-19): Vaccines, Who.int, 2021, www.who.int
  5. “COVID-19 and the Heart.” Escardio.org, vol. 21, no. 1, 2021, www.escardio.org
  6. Caforio, A. L. P., et al. “Current State of Knowledge on Aetiology, Diagnosis, Management, and Therapy of Myocarditis: A Position Statement of the European Society of Cardiology Working Group on Myocardial and Pericardial Diseases.” European Heart Journal, vol. 34, no. 33, 3 July 2013, pp. 2636–2648, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/eurheartj/eht210
  7. Khan, Haroon, et al. “Polyphenols in the Treatment of Autoimmune Diseases.” Autoimmunity Reviews, vol. 18, no. 7, July 2019, pp. 647–657, www.ncbi.nlm.nih.gov , 10.1016/j.autrev.2019.05.001
  8. Enayati, Ayesheh, et al. “Protective Role of Nutraceuticals against Myocarditis.” Biomedicine & Pharmacotherapy, vol. 146, Feb. 2022, p. 112242, www.sciencedirect.com, 10.1016/j.biopha.2021.112242
  9. Braunwald’s Heart Disease, Eleventh Edition, pag 1617-1630
  10. Siripanthong, Bhurint, et al. “Recognizing COVID-19–Related Myocarditis: The Possible Pathophysiology and Proposed Guideline for Diagnosis and Management.” Heart Rhythm, vol. 17, no. 9, Sept. 2020, pp. 1463–1471, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.hrthm.2020.05.001
  11. Wilson, Clare. “Myocarditis Is More Common after Covid-19 Infection than Vaccination.” New Scientist, New Scientist, 4 Aug. 2021, www.newscientist.com
  12. Zachary Snowdon Smith. “Heart Complications More Likely from Covid than from Vaccines, Study Finds.” Forbes, 14 Apr. 2022, www.forbes.com
  13. Kimball, Spencer. “Though Rare, Moderna Covid Vaccine Recipients Have Higher Risk of Heart Inflammation than Pfizer.” CNBC, CNBC, 4 Feb. 2022, www.cnbc.com

Echipa medicală - Cardiologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.