Sputa: Examen bacteriologic cu antibiogramă

Informații generale 

Examenul bacteriologic al sputei este o analiză de laborator ce identifică tipul de germeni care provoacă o infecţie în plămâni sau în căile respiratorii. De asemenea, analiza include şi antibiograma, adică stabileşte şi tipurile de antibiotice la care germenele izolat este sensibil, intermediar sensibil sau rezistent.

Sputa este un produs patologic format din secreţiile de la nivelul tractului respirator inferior (trahee şi bronhii), un amestec de mucus, salivă, celule scuamoase, celule inflamatorii, compuşi moleculari (lipide şi proteine solubile) şi agenţi patogeni ca bacterii, virusuri, mai rar fungi şi protozoare. Sputa se obţine prin expectoraţie, în timpul unui acces de tuse şi conţine, prin contaminare, şi secreţii de la nivelul cavităţii bucofaringiene şi nazale.

Examenul sputei este utilizat în diagnosticarea, planificarea tratamentului şi monitorizarea mai multor tipuri de afecţiuni pulmonare, fiind cel mai frecvent test de laborator pentru pacienţii cu pneumonie.

Când este recomandată realizarea examenului bacteriologic al sputei

Culturile de spută sunt utilizate frecvent în diagnosticul mai multor afecţiuni:

• pneumonie - un test de cultură a sputei determină cauza de bază a diferitelor tipuri de pneumonii, această boală fiind cauza principală de deces la nivel mondial;
• tuberculoză - examenul bacteriologic al sputei poate detecta tuberculoza, o infecţie cu bacilul Koch, infecţie care se poate răspândi şi în alte părți ale corpului;
• bronsiectazie: un test de cultură a sputei poate ajuta la identificarea cauzei bronsiectaziei, care reprezintă o slăbire a căilor respiratorii şi  care reduce capacitatea plămânilor de a funcţiona;
• abces pulmonar (colectare de puroi în plămân);
• BPOC, fibroză chistică.

Examenul bacteriologic al sputei este util, de asemenea, în planificarea tratamentului pentru pacienţii cu afecţiuni pulmonare. Un test de cultură poate fi de ajutor pentru a stabili dacă o infecţie s-a ameliorat sau s-a agravat, ceea ce poate oferi informaţii cheie despre eficienţa tratamentului prescris.

Examenul bacteriologic al sputei vizează, în primul rând, identificarea infecţiilor tractului respirator inferior, infecţii bacteriene acute determinate de patogeni comuni, pneumococci, Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Moraxella catarrhalis, bacilli gram-negativi aerobi şi alţii, cu şanse rezonabile de a depista şi alte bacterii sau fungi când aceştia sunt în cauză.

O infecţie de căi respiratorii are o serie de simptome ce pot varia: tuse producătoare de mucus, febră, dificultăţi de respiraţie, oboseală şi dureri în piept.

Un examen imagistic, radiografie toracică sau tomografie computerizată, poate identifica modificări ce pledează pentru o infecţie pulmonară. În cazul existenţei unor manifestări specifice, se recomandă efectuarea unui examen bacteriologic al sputei.

Procedura recoltare

Procedura de recoltare a probelor de spută este, de obicei, non-invazivă. În mod uzual, se recoltează proba de “tuse profundă” dimineaţa, a jeun (înainte de a mânca sau de a bea), pentru a evita influenţarea rezultatelor analizei.

La început, pacientul trebuie să îşi clătească gura cu apă curată (sau ser fiziologic) timp de 10-15 secunde, pentru a elimina orice contaminanţi din cavitatea bucală. După expulzarea salivei, pacientul inspiră profund de trei ori pentru a tuşi, la un interval de 2 minute, până la apariţia sputei, care se recoltează într-un recipient steril. Cantitatea necesară de spută este de 10-20 ml şi trebuie să fie groasă, vâscoasă, cu mucus.

Se recomandă consumul de multe lichide în noaptea de dinaintea testului, pentru o expectoraţie cât mai eficientă.

Dacă pacientul întâmpină dificultăți în recoltarea sputei, se pot folosi anumite manevre de kinetoterapie adjuvante pentru obţinerea specimenelor corespunzătoare de spută sau pacientul poate apela la inhalaţii cu soluţie salină hipertonă pentru a lichefia secreţiile căilor respiratorii.

De asemenea, în timpul bronhoscopiei, o procedură folosită pentru a investiga căile respiratorii printr-o cameră de vizualizare subţire, se poate recolta şi sputa, în situaţii speciale de infecţie persistentă sau  alte cazuri.

După recoltare, sputa trebuie adusă în laborator în maximum 2 ore, pentru a fi prelucrată în continuare.

Interpretare rezultate

În laboratorul de microbiologie, sputa este analizată macroscopic, microscopic şi însămânţată pe medii de cultură adecvate, în vederea identificării agentului patogen şi efectuării antibiogramei.

Examinarea macroscopică:

• sputa poate fi vâscoasă, purulentă, de culoare galbenă, verzuie, ruginie sau spută cu sânge;
• probele albe, gri mucoide sau spumoase, apoase (uneori cu particule alimentare) sunt calitativ necorespunzătoare.

Examinarea microscopică - se efectuează frotiuri din proba de spută şi se colorează:

• frotiu colorat Gram: pentru triajul citologic de calitate a probei şi evidenţierea bacteriilor Gram pozitive sau Gram negative;
• frotiu colorat Giemsa: pentru urmărirea detaliilor citologice şi observarea fungilor;
• frotiu colorat Ziehl-Neelsen: pentru bacilul Koch, agentul patogen al tuberculozei.

Însămânţarea pe medii de cultură speciale şi incubarea acestora cel puţin 24 de ore la 37 de grade Celsius permite microbiologului identificarea agentului microbian şi efectuarea antibiogramei. Identificarea se face pe baza caracterelor morfologice ale coloniilor crescute pe mediul de cultură şi pe baza caracterelor biochimice ale acestora. Odată identificat agentul microbian, se face antibiograma, pentru a determina la ce antibiotice este sensibil sau rezistent acesta, în vederea instituirii unui tratament antimicrobian corect.

Valoarea de referinţă a examenului bacteriologic a sputei: Cultură în conditii aerobe: floră saprofită a căilor respiratorii superioare

Observaţii: Prezentul rezultat este emis în urma interpretării culturii obţinute din produsul patologic prelucrat în vederea izolării şi identificării următoarelor tipuri de genuri bacteriene: Staphylococcus, Streptococcus, genurile familiei Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp, Acinetobacterr spp, Haemophyllus spp şi specii din genul Candida.