Listeria monocytogenes-serologie

Informații generale

În natură se regăsesc numeroase bacterii care pot fi ingerate ușor prin alimentația de origine animală dacă nu există o atenție dedicată la modul în care aceste alimente sunt preparate.

O astfel de bacterie este şi Listeria monocytogenes, care duce la apariția unei afecțiuni numite listerioză. Bacteria este extrem de răspândită în natură, dar cazurile de îmbolnăvire sunt rare.

Există categorii de oameni cu risc crescut în a contracta Listeria monocytogenes:

• femeile însărcinate,
• nou-născuții,
• persoanele în vârstă
• pacienții cu un sistem imunitar slăbit.

Listeria monocytogenes este o bacterie, mai exact un cocobacil Gram pozitiv, care se găsește frecvent în natură (apa, noroi, vegetații, fecale) și care este caracterizat de o rezistență foarte mare. Spre exemplu, în apă poate rezista un an, în sol până la 3 ani, iar temperaturile scăzute nu doar că nu deranjează existența acestei bacterii, ba chiar o protejează. La 2-8 grade Celsius rezistă și se poate multiplica.

Există mai multe tipuri de Listeria, dar numai Listeria monocytogenes duce la apariția bolii la om. Au fost documentate cazuri extrem de rare în care Listaria ivanovii și Listaria gravi au dus la îmbolnăvirea exclusiv a unor persoane cu sistemul imunitar compromis.

Bacteria poate fi luată din alimentație, atunci când laptele, carnea, peștele sau fructele de mare sunt infestate și insuficient preparate termic și/sau curățate înainte de a fi gătite.

Infecția cu Listeria monocytogenes se poate transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii sau în travaliu, iar după naștere mama și nou-născutul rămân contagioși prin urină și secreții genitale vreme de aproximativ două săptămâni. Dar, în alte condiții, transmiterea de la om la om a Listeria monocytogenes nu a fost demonstrată.

Când ajunge în organism, Listeria monocytogenes se așază la nivelul celulelor intestinale pentru ca, mai apoi, să invadeze întreg organismul.

În cazul în care infecția apare în sarcină, în special în trimestrul III și este transmisă la făt, sarcina se poate opri din evoluție, poate apărea nașterea prematură sau nou-născutul va putea dezvolta o formă de meningită. Există tratament care poate fi administrat în cazul infecției cu Listeria monocytogenes apărute în sarcină.

Când este recomandată analiza

Determinarea Listeria monocytogenes poate fi făcută la recomandarea medicului atunci când există suspiciunea unei astfel de infecții.

În cele mai multe cazuri, infecția cu Listeria monocytogenes este una moderată, tăcută, nu duce la manifestări clinice evidente.

Infecția cu Listeria monocytogenes poate duce la simptome gastrointestinale la 9 - 48 ore de la ingestia alimentelor infestate și la manifestări asemănătoare cu gripa după aproximativ 2 - 4 săptămâni.

Gravidele care dezvoltă infecție cu Listeria monocytogenes prezintă, în cele mai multe cazuri, febră, dureri de cap sau dureri lombare.

Testul pentru determinarea Listeria monocytogenes poate fi realizat și ca test de rutină în sarcină, la recomandarea medicului.

Persoanele cu sistem imunitar deficitar, în prezența simptomelor specifice acestei infecții, pot primi recomandarea de a realiza testul.

Procedura recoltare

Determinarea Listeria monocytogenes nu necesită pregătiri speciale. Analiza de laborator se realizează dintr-o probă de sânge venos. Proba biologică poate fi recoltată a jeun (pe nemâncate) sau post prandial (după masă).

Interpretare rezultate

Întotdeauna, interpretarea rezultatelor va fi făcută de specialist, în context clinic.

Rezultatul determinării Listeria monocytogenes se prezintă ca o valoare a titrului de anticorpi specifici fără a se face diferențierea între anticorpii de tip IgG și IgM.

Sunt semnificative clinic titrurile de anticorpi ≥ 1/32.